INS: În România erau 10 milioane de femei la 1 ianuarie 2017, adică 51,1% din totalul populaţiei

0
465


Femeile reprezentau 51,1% din totalul populației rezidente în România la 1 ianuarie 2017, numărul lor fiind puțin peste 10 milioane, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică, remis joi. Din cele 19,644 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2017 aveau reședința obișnuită pe teritoriul României pentru cel puțin 12 luni, circa 10,041 milioane erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populației rezidente. Dintre acestea, 5,504 milioane locuiau în mediul urban, reprezentând 52,3% din totalul populației urbane. În mediul rural, ponderea populației feminine era de 49,8%.
Populația feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani. Vârsta medie națională este de 41,7 ani, vârsta medie feminină – 43,3 ani, iar vârsta medie masculină 40 ani. Populația feminină a avut o pondere mai mare decât populația masculină în 40 de județe, excepție făcând județele Vaslui și Tulcea. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină au fost înregistrate în județele Teleorman, Vâlcea și Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov și Timiș. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52% din totalul femeilor de 65 ani și peste).
„Contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 49 ani) numără 4.585.018 persoane, potențialele mame reprezentând astfel 23,3% din totalul populației rezidente la 1 ianuarie 2017, adică aproape jumătate din totalul populației feminine (45,7%). În anul 2016 în populația rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în județele Suceava (56,6), Vaslui (55,6) și Bistrița-Năsăud (53,2), iar cele mai scăzute în Vâlcea (34,9) și Gorj (33,0)”, se mai arată în comunicatul INS.
Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2016, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieți la 100 fete.
În anul 2016, față de anul 2015, rata natalității a înregistrat o evoluție pozitivă, atât în mediul urban cât și în mediul rural. Astfel, în anul 2016 rata natalității a crescut în mediul urban de la 10,2 în anul 2015, la 10,4, iar în mediul rural de la 9,7 în anul 2015, la 9,9. În anul 2016, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2015. În anul 2016 vârsta medie a mamei la naștere (28,4 ani) și la prima naștere (27,0 ani) a fost în ușoară creștere față de anul precedent (28,3 ani, respectiv 26,9 ani), menținându-se tendința de amânare a nașterii.
Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,9 ani) comparativ cu cele din urban (29,6 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (28,6 ani în urban și 24,6 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,5 ani în județul Călărași și 30,3 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în Municipiul București (31,2 ani), iar cea mai scăzută în județul Teleorman (26,4 ani). Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2016, a fost de 79,07 ani (79,86 ani în urban și 78,07 ani în rural).
În anul 2016, rata nupțialității a fost de 6 căsătorii la 1.000 locuitori. România se situează printre țările cu o nupțialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupțialității în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,2. Vârsta medie la căsătorie cunoaște o tendință de creștere, ajungând în 2016 la 29,4 ani la femei și 32,7 ani la bărbați. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2016, confirmând astfel tendința de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,6 ani la femei și 30,8 ani la bărbați.
Reprezentanții INS mai arată că, în anul 2016, s-au înregistrat 30.497 divorțuri, cu o rată a divorțialității de 1,37 divorțuri la 1.000 locuitori. Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorțialității în UE-28 a fost în anul 2013 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9. Ponderea primului divorț în numărul total al divorțurilor a fost de 93,5% pentru bărbați și de 93,9% pentru femei. Vârsta medie la divorț a fost de 38,2 ani pentru femei și 41,9 ani pentru bărbați.
În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2017, relevă faptul că populația ocupată era de 8,850 milioane persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,7%. Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că 1,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori; 19,9% au lucrat ca specialiști în diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alți specialiști în domeniul tehnic; 6,6% au avut statutul de funcționari administrativi; 20,2% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 21,1% și-au desfășurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit; 8,5% au lucrat în grupa muncitorilor calificați și asimilați; 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupații.
În privința gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învățământului superior, 4,0% ale învățământului postliceal și de maiștri, 40,4% au absolvit liceul, iar 12,4% școli profesionale și de ucenici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here