Nivelul de pregătire în caz de cutremur a crescut, însă nu se poate afirma că este suficient pentru a sta liniștiți, a afirmat secretarul de stat în MAI Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), pe pagina sa de Facebook. El a spus că pentru a face față unui cutremur major este nevoie de o componentă puternică de prevenire. „Revin la întrebarea des întâlnită și anume: suntem pregătiți să facem față unui cutremur? Răspunsul este unul evident: Cu siguranță, în ultimii ani nivelul nostru de pregătire a crescut, însă nu atât de mult încât să fim mulțumiți și să stăm liniștiți. (…) Dotarea realizată în ultimii ani și proiectele ce urmează a fi realizate în cursul anilor 2018 – 2020 ne vor ridica și mai mult nivelul de pregătire, însă tot nu vom putea afirma că este suficient și putem sta liniștiți, pentru că vor fi întotdeauna măsuri noi de luat și proiecte noi de implementat. Pentru a fi cât mai bine pregătiți să facem față unui cutremur major este nevoie de o componentă puternică de prevenire, iar această componentă este una foarte costisitoare la prima vedere”, a afirmat Arafat.
El a menționat și necesitatea stabilității în sistemul de urgență. „O altă condiție pentru a fi bine pregătiți este stabilitatea în sistemul de urgență, o viziune clară și o strategie pentru câțiva ani care să nu fie modificată și care să fie respectată. Păstrarea unui sistem integrat puternic este cel mai bun mod de a răspunde rapid și eficient unor situații imprevizibile, iar România a devenit un exemplu în acest sens”, a spus Arafat.
Potrivit acestuia, prevenirea a fost și rămâne cea mai slabă verigă în lanțul pregătirii pentru cutremur. „Aici nu vorbim de prevenirea în sensul împiedicării apariției unui cutremur, ci de prevenirea și limitarea consecințelor unui cutremur major asupra populației. Sute de clădiri neconsolidate sau nedemolate sunt încă locuite sau folosite ca și clădiri administrative”, a explicat Arafat. El a afirmat că următoarea verigă necesară este pregătirea populației și a instituțiilor esențiale funcționării statului la dezastru, inclusiv a „infrastructurilor critice” din sectorul public și privat, cum ar fi furnizorii de energie, alimente, servicii de sănătate, etc.
Arafat a amintit că DSU, împreună cu IGSU, a început în ultimii ani să implementeze diferite proiecte de pregătire și informare a populației. Potrivit secretarului de stat în MAI, unul dintre pașii importanți realizați de DSU a fost cel de introducere, cu sprijinul Agenției Federale de Management a Urgențelor – SUA (Federal Emergency Management Agency – FEMA), a cursurilor de „continuitatea guvernanței”.
Arafat a arătat că planificarea este un alt aspect important în pregătirea pentru a face față situațiilor de urgență și că aceasta trebuie să se bazeze pe concepții moderne și ușor de implementat. „În 2017 a fost finalizată o nouă concepție de răspuns la cutremur, care a fost transmisă tuturor factorilor implicați în răspunsul la un astfel de eveniment. O altă concepție finalizată anul trecut este cea de răspuns la inundații, iar în cursul acestui an urmează să fie finalizate concepțiile de răspuns la incendiile de pădure și accidente radiologice și nucleare. În baza acestor concepții urmează ca instituțiile implicate să realizeze planurile lor de răspuns”, a spus Arafat.
El a menționat că alertarea și informarea populației despre un pericol iminent sau despre modul de acțiune în urma unui eveniment cu impact major a intrat în atenția DSU în ultimii patru ani. „Numai între anul 2015 și sfârșitul anului 2017 am reușit să achiziționăm, la nivel central, pentru toate inspectoratele pentru situații de urgență, autospeciale și echipamente în valoare de aproximativ 100 milioane Euro. De asemenea, este în curs de pregătire un proiect major de 80 milioane Euro care include 40 milioane pentru înființarea unor centre de pregătire pentru personalul de intervenție din cadrul IGSU și al altor structuri. Cea mai importantă realizare însă rămâne alocarea în cursul anului 2017 a sumei de 600 milioane Euro destinată dotării complexe a sectorului pentru situații de urgență, incluzând partea de căutare salvare terestră, aeriană, precum și cea maritimă și fluvială. La această sumă se vor adăuga și alte sume destinate în mod deosebit asistenței medicale de urgență asigurată de serviciile de ambulanță și inspectoratele pentru situații de urgență, în colaborare cu spitalele de urgență prin SMURD”, a mai afirmat Arafat în postarea sa pe Facebook.
El a precizat că, din cele 600 milioane de euro, 104 milioane de euro au fost deja angajate prin contracte ferme în 2017, iar pentru în cazul restului finanțării sunt în curs de derulare mai multe proceduri de achiziții publice la nivelul IGSU. Arafat a spus că legislația prevede alocarea de până la 5% din bugetul local pentru managementul situațiilor de urgență, însă multe comunități nu alocă nicio sumă pentru acest domeniu. De asemenea, el a menționat importanța programelor de voluntariat.
