Depopularea masivă a satelor românești după 1990 închide zeci de școli din mediul rural în Vrancea. Pentru anul școlar 2018-2019 se propune închiderea sau comasarea unui număr de 16 unități școlare din Vrancea, de la grădinițe la școli gimnaziale. Propunerile avizate la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Vrancea au fost discutate, ieri, la ședința Comisiei de Dialog Social de la Prefectură. Motivele pentru închiderea școlilor trebuie căutate în legea educației naționale din 2011 care impune ca bugetul alocat unităților școlare să fie stabilit în funcție de numărul de elevi și realitatea din satul românesc. Această prevedere este foarte bună pentru școlile mari, din mediul urban sau din centrul comunelor, care primesc sume suficiente pentru funcționare și pentru a asigura condiții decente copiilor. În schimb, sunt dezavantajate școlile din localitățile mici, sărace, care nu au posibilități de dezvoltare. Plecările masive la muncă în străinătate ale vrâncenilor, care și-au luat copiii cu ei, reprezintă un alt motiv al depopulării satului. Inspectorul general școlar Dorin Cristea a dat exemplul de la Homocea, unde circa 100 de elevi au părăsit școala în ultimele două luni și au plecat după părinții lor care muncesc în străinătate. „În fiecare săptămână de la Homocea pleacă un autocar în Anglia. În aceste condiții se vor reduce clasele, de exemplu în loc de trei clase la a șasea vor fi numai două „, a spus inspectorul general.
Potrivit raportului prezentat la Comisie, se vor comasa unități școlare din județ doar acolo unde numărul de elevi sau preșcolari este sub norma prevăzută de lege, astfel încât unitățile școlare să se încadreze în normele didactice aprobate de minister, dar și în bugetul rezultat din finanțarea per elev. Fiecare școală este finanțată în funcție de numărul de elevi iar în Vrancea sunt unități de învățământ care au depășit bugetele cu mai multe procente, ceea ce înseamnă realocări financiare la final de an. Pentru anul 2018, încadrarea în bugetul repartizat la nivel de județ este de circa 90%. „Motivele pentru această restructurare și desființare de unități de învățământ sunt scăderea efectivelor de elevi din anumite regiuni ale județului. În scopul eficientizării procesului instructiv, a reducerii numărului de clase de învățământ simultan, a evitării izolării geografice și a încurajării dezvoltării abilităților sociale s-a luat decizia transportării acestor elevi în unitățile școlare de centru unde pot beneficia de învățământ de calitate, bazat pe resurse procedurale moderne și mijloace instructiv educative diverse. Niciun cadru didactic titular din învățământ nu va fi afectat de aceste modificări ale rețelei școlare. Populația școlară este în scădere și acesta este un motiv pentru aceste modificări în rețeaua școlară„, a precizat inspectorul general Dorin Cristea.
Prefectul Sorin Hornea a cerut ISJ să realizeze o situație cu unitățile de învățământ care sunt sustenabile financiar dar și cu cazurile unde deși este un număr redus de elevi, școlile nu pot fi închise pentru că nu există alternative. Aceste situații trebuie prezentate Ministerului Educației pentru asigurarea finanțărilor necesare. „Depopularea satelor a generat această comasare a școlilor. Nu și-a dorit nimeni să închidă aceste unități de învățământ”, a spus prefectul Sorin Hornea.
Prezent la ședință, liderul SLI Vrancea, Constantin Ionescu, a arătat că această situație se datorează prevederilor din legea educației iar sindicatele au avertizat din 2011, de la apariția legii, asupra acestui risc. „Dacă s-ar aloca 6% din PIB atunci nu ar mai aceste probleme”, a precizat liderul sindical.
Școlile pot fi transformate în așezăminte culturale
Administrațiile locale nu vor să închidă școlile iar soluția este transformarea acestora în așezăminte culturale, a spus președintele Filiale Vrancea a Asociației Comunelor din România, primarul comunei Cîrligele, Ștefan Moscu. Prezent la ședința de ieri, primarul a arătat că administrația locală nu poate închide nicio școală sau grădiniță. Aceste decizii sunt luate în urma unei proceduri locale unde propunerile pleacă de la unitățile de învățământ, sunt avizate de Inspectoratul Școlar iar doar la final se votează în Consiliul Local. Procedura este strictă iar închiderea școlilor are loc acolo unde numărul de elevi este foarte mic iar finanțarea asigurată de la bugetul de stat, care se calculează la număr de elev, nu mai este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor. La acel moment, devine mai rentabil ca elevii să fie transportați cu microbuzele școlare la alte școli din interiorul comunei. Chiar și așa, mai sunt situații în județ, în special în cătunele de munte, unde școlile nu pot fi închise chiar dacă au un număr foarte redus de elevi deoarece nu se poate asigura transportul elevilor, zilnic, la școlile centrale. De asemenea, primarul Moscu a subliniat că o soluție pentru școlile închise din cauza numărului mic de elevi este transformarea acestora în așezăminte culturale. Aceasta ar fi o soluție temporară prin care clădirea să fie funcțională în continuare, cu speranța că situația se va schimba în următorii ani și va fi nevoie, din nou, de o școală în aceste zone.
„Satul fără școală și biserică este un sat închis. Noi căutăm să ținem școlile deschise, pentru că închise se vor distruge în anii următori. La Cîrligele vreau să transform școala de la Blidari în așezământ cultural pentru că, dacă o clădire nu este folosită ani de zile, se prăbușește”, a spus primarul Moscu. Acesta a arătat că situația din mediul rural este agravată de plecările masive la muncă în străinătate și dispariția meșteșugarilor, a industriei din mediul rural. Singura soluție pentru edilii comunelor este atragerea de investiții, susținerea micilor întreprinzători care să asigure supraviețuirea în satul românesc. „Bătrânii au rămas singuri iar copiii și nepoții sunt plecați. |Se ajunge la depopularea satului, a școlilor. Trebuie dezvoltată și reînviată viața la țară. Satul trebuie să se dezvolte cu investiții, trebuie atrași să revină acasă cei care acum sunt plecați în străinătate”, a spus primarul Moscu.
Modificări propuse în rețeaua școlară:
1. Comasarea școlii primare 1 Jitia de Jos cu școala primară 2 Jitia de Jos pentru anul școlar 2018-2019 (consiliul local nu poate susține cheltuielile materiale și de personal necesare funcționării unităților de învățământ)
2. Desființarea grădiniței cu program normal din Stupina, comuna Măicănești
3. Fuziunea Școlii gimnaziale Nereju Mic cu Școala gimnazială „Dimitrie Gusti” Nereju, fără a se modifica structurile arondate
4. desființarea grădiniței cu program normal Terchești, comuna Popești
5. desființarea Școlii primare 3 Șindrilari, comuna Reghiu (elevii vor fi transportați la Școala gimnazilă 1 Șindrilari)
6. desființează grădinița din Dălhăuți, comuna Cîrligele
7. desființarea școala cu clasele I-IV, Dumitrești Față
8. desființare grădiniță cu program normal din Dumitrești Față
9. desființare școala primară din satul Răchitosu, comuna Garoafa
10. desființare grădinița cu program normal Bordeasca Veche, comuna Tătăranu
11. desființare grădinița cu program normal Cătăuți, comuna Chiojdeni
12. desființare grădinița cu program normal Colacu, Valea Sării
13. desființare grădinița cu program normal Mesteacănu, comuna Vizantea Livezi
14. desființare grădinița cu program normal Păvălari, comuna Spulber
15. desființare grădinița cu program normal nr 3 Suraia
16. desființare școala primară Dimaci, comuna Suraia.
