Noua formă a proiectului legislativ privind autoritatea polițistului a fost aprobată joi de Guvern, după patru luni de dezbatere publică, informează Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat. Proiectul instituie reguli clare referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor și al vehiculului persoanei, conducerea persoanei la sediul poliției și utilizarea forței. De asemenea, prin proiect se propune majorarea cuantumului amenzilor pentru refuzul de a da relații cu privire la identitate (de la 100 – 500 lei, limitele cuantumului devin 500 – 1.500 lei) având în vedere că refuzul de legitimare presupune deplasarea persoanei și identificarea la sediul poliției, timp în care polițistul nu poate interveni la alte cazuri ce reclamă prezența sa în teren. De multe ori, refuzul de legitimare stă la baza escaladării unor situații tensionate în interacțiunea polițist-cetățean, precizează sursa citată.
Se propune, totodată, creșterea valorii amenzilor pentru organizarea de petreceri private în spațiul public, în proximitatea imobilelor cu destinația de locuințe (de la 500 – 1.500 lei, limitele cuantumului devin 2.000 – 3.000 de lei). În caz de repetare, într-un interval de 24 de ore, a faptei, amenda va fi cuprinsă între 3.000 și 6.000 de lei. Dacă nici această amendă nu conduce la restabilirea ordinii publice, polițistul poate aplica sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, urmând ca procesul-verbal de constatare a contravenției să fie înaintat, în cel mult 48 de ore, instanței competente.
Prin proiect se propune incriminarea faptei persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligații de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal, al bagajelor și al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat. Această infracțiune va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, cum ar fi, spre exemplu, ultrajul, arată comunicatul citat.
Potrivit MAI, în proiectul de lege sunt enumerate situațiile în care polițistul va avea dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea unei persoane, respectiv dacă aceasta încalcă dispozițiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală; dacă există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta; dacă solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție, ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilității, consumului de alcool sau altor substanțe psihoactive, ori a altor asemenea circumstanțe, necesită sprijinul organelor abilitate; dacă descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcațiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii; dacă aceasta desfășoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice; dacă încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care accesul este controlat. De asemenea, polițistul va avea dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea unei persoane cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condițiile legii, precum și dacă există obligația legală de a se stabili identitatea acesteia, precizează comunicatul MAI.
Polițistul are dreptul să solicite persoanei legitimate să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. Totodată, poate să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranță a acestui control. Prin poziție inofensivă se înțelege: ținerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul, depărtarea picioarelor, adoptarea poziției șezut, adoptarea poziției culcat sau altă poziție a corpului, care previne săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului și respectă demnitatea umană, explică MAI.
Conform sursei citate, solicitarea de a adopta o poziție inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana și să nu depășească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției. Se interzice solicitarea adoptării poziției șezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilități și copiilor. Se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: ‘Poliția, stai! Nu te apropia!’, ori de a nu se conforma solicitărilor polițistului (să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, respectiv să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranță a controlului corporal), subliniază proiectul de act normativ.
Textul proiectului cuprinde și garanțiile necesare respectării drepturilor persoanelor. De exemplu, persoana legitimată are dreptul de a fi informată verbal, de către polițist, cu privire la motivul legitimării. De asemenea, persoana condusă la sediul poliției are dreptul de a fi informată cu privire la: motivele conducerii, drepturile pe care le poate exercita, dreptul de a formula contestație împotriva dispunerii măsurii, dreptul de a fi asistată de un avocat, de a comunica direct cu acesta în condiții de confidențialitate, de a nu da nicio declarație fără prezența acestuia, de a informa un membru de familie sau altă persoană pe care o indică, de a fi consultată de un medic, de a comunica prin interpret dacă nu înțelege limba română sau dacă, din cauza unor deficiențe, nu se poate exprima.
Polițistul va avea dreptul să conducă o persoană la sediul poliției atunci când: nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; când din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori bunurilor aflate asupra sa există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală; când prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; când luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
După verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției, polițistul are obligația de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliției, fără a se depăși 8 ore de la momentul inițierii deplasării. La expirarea acestui termen, persoana are dreptul de a părăsi sediul poliției. Dacă identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, termenul se poate prelungi, motivat, până la 12 ore, precizează MAI.
În prezent, Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române prevede că o persoană poate fi condusă la sediul Poliției în vederea identificării și luării măsurilor legale pentru cel mult 24 de ore. În proiectul aprobat de Guvern se menționează că polițistul trebuie să întocmească un proces-verbal în care consemnează motivele conducerii persoanei la sediul poliției, măsurile realizate cu această ocazie, precum și, după caz, motivele prelungirii termenului de 8 ore. Persoana condusă la sediul poliției are posibilitatea de a contesta măsura dispusă de polițist, înainte de încetarea acesteia, la șeful ierarhic al polițistului.
Ministerul Afacerilor Interne precizează că proiectul a fost modificat în urma consultării societății civile, a organizațiilor non-guvernamentale, organizațiilor sindicale și profesionale ale polițiștilor, iar la această formă a proiectului au contribuit, printre alții, APADOR-CH, ActiveWatch, GRADO, Coaliția Națională pentru Modernizarea României. Modificările propuse nu au incidență asupra reglementărilor privind adunările publice și „pentru prima dată în istoria Poliției Române procedurile care vizează cele mai frecvente interacțiuni cu cetățenii devin transparente și vor fi cuprinse în lege, în acest fel evitându-se interpretările mai mult sau mai puțin subiective față de acțiunile polițiștilor”, arată MAI, menționând că, după aprobarea în Guvern, proiectul va ajunge în Parlament.
