În evidențele Casei Județene de Pensii (CJP) Vrancea sunt 9.238 de vrânceni beneficiari de pensie de urmaș, numai anul trecut fiind depuse 663 de cereri. Potrivit legislației în vigoare, pensia de urmaș nu poate fi, în momentul de față, mai mică de 520 lei pentru fiecare urmaș în parte, deoarece valoarea pensiei minime garantate este de 520 lei. „Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmaș: până la vârsta de 16 ani; dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani; pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute mai sus”, a precizat Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea.
Acesta a specificat faptul că soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. „În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus”, a arătat directorul Adrian Juravle.
Condiții de acordare a pensiei de urmaș
În situația decesului asiguratului sau pensionarului, copiii și soțul supraviețuitor au dreptul la pensie de urmaș, în anumite condiții. Astfel, beneficiază de această pensie copiii cu vârsta până la 16 ani, iar dacă îți continuă studiile într-o formă de învățământ, primesc pensie de urmaș până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani. Copiii mai au dreptul la pensie de urmaș pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute mai sus.
În ceea ce privește soțul supraviețuitor, acesta beneficiază de pensie de urmaș în următoarele situații: la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus; indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 1 an; indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% (1457 lei) din câștigul salarial mediu brut (4162 lei).
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
„Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie”, a precizat Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea.
Cuantumul pensiei de urmaș
Pensia de urmaș se calculează din: pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat; pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat, sau din pensia de invaliditate gradul I, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel: 50% pentru un singur urmaș; 75% pentru 2 urmași; 100% pentru 3 sau mai mulți urmași.
Excepție fac orfanii de ambii părinți. Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul acestora, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.
Pensia de urmaș se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă și se plătește: din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului; de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului; de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului; în situația în care cererea a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaș se acordă și se plătește de la data înregistrării cererii.
Acte necesare la dosar, în funcție de caz
Persoana care solicită pensie de urmaș trebuie să depună la dosar următoarele documente: cerere pentru înscrierea la pensie de urmaș (anexa nr. 8 la norme); actele de stare civilă ale urmașilor și reprezentantului legal, după caz, original și copie; decizia medicală asupra capacității de muncă (original); decizia de pensie/ talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susținătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie); adeverința de studii (elev sau student), în cazul urmașilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original; actul doveditor al cauzei decesului, cu excepția situațiilor în care susținătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie); copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă; copie BP2 și copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională; declarație pe propria răspundere din care să rezulte că urmașul nu a fost condamnat prin sentință rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului.
Pentru cazurile în care susținătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun și următoarele documente: carnetul de muncă (original și copie); carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie); alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; livretul militar (original și copie); diploma de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverința din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi; acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar; adeverință privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original; adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme); adeverință privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II-a de muncă, în condiții de muncă speciale, deosebite și alte condiții de muncă, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme); acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004; adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original); alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Modalități de plată a drepturilor de pensie de urmaș
Drepturile de pensie se plătesc lunar titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
În funcție de opțiune, plata pensiei se face fie prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie, fie în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie. Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.
Recalcularea și revizuirea pensiei de urmaș
Pensia de urmaș se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/ plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
Suspendarea plății pensiei de urmaș
Suspendarea pensiei de urmaș se produce în cazul în care: pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat; pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații; pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale; pensionarul urmaș, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri pentru care asigurarea este obligatorie, cu excepția consilierilor locali sau județeni; pensionarul urmaș, încadrat în gradul III de invaliditate, desfășoară activitate în baza unui contract de muncă, raport de serviciu sau alte forme de asigurare asimilate acestora, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
Totodată, pensia de urmaș se suspendă și în cazul în care: copilul beneficiar al pensiei de urmaș care a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor; soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut; soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit; soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii; la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Când încetează și când se reia plata pensiei de urmaș
Potrivit legislației în vigoare, plata pensiei de urmaș încetează în situația în care: pensionarul a decedat; pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii; au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie; au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM; au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute de lege; copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția copiilor pensionari de urmaș încadrați în grad de invaliditate; pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.
Reluarea plății pensiei de urmaș se face, la cerere, astfel: începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată; începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile; în situația pensionarilor de urmaș care au vârsta între 16 și 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului școlar, în baza adeverințelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani; în cazul copilului pensionar de urmaș ale cărui drepturi au fost suspendate la împlinirea vârstei de 16 ani, reluarea în plată a drepturilor de pensie se face de la data suspendării acestora, în baza adeverințelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani.
Cumulul drepturilor de pensie de urmaș cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie
Potrivit materialului informativ de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice, copiii care beneficiază de pensie de urmaș, de regulă, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie. Totodată, soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.
Copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie doar în condițiile în care timpul normal de lucru este de cel mult jumătate din programul normal de lucru, respectiv 4 ore pe zi. Urmașii încadrați în gradul I sau II de invaliditate (copii sau soț supraviețuitor), nu pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură profesională, întrucât au capacitatea de muncă pierdută în totalitate, respectiv nu pot desfășura activități profesionale.
