Copiii pot mânca zăpadă proaspăt căzută, arată un studiu realizat de cercetători ai Universităţii Sapientia

0
1027


Copiii pot mânca zăpadă proaspăt căzută sau nu mai veche de o jumătate de zi, arată un studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii realizat în premieră în Miercurea Ciuc de cercetători ai Universității Sapientia. Conferențiarul universitar dr. Máthé István, de la Catedra de Bioinginerie a Universității Sapientia din Miercurea Ciuc, a declarat joi că în lunile ianuarie și februarie 2017 a realizat un studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii, împreună cu studenții de la secția Ingineria Mediului, rezultatele fiind făcute publice acum.
Potrivit sursei citate, în prima zi a cercetării s-a colectat zăpadă în recipiente sterile, chiar în timp ce ningea, după care, la fiecare a doua zi s-au prelevat probe din același loc, respectiv de la locul de joacă din Parcul Central din Miercurea Ciuc și de la un scuar aflat într-un sens giratoriu dintr-o intersecție circulată a municipiului. Membrii echipei de cercetare au topit zăpada și au însămânțat lichidele ‘pe medii nutritive, pe care au putut să crească bacteriile și mucegaiurile existente în proba respectivă’.
Dr. Máthé István a menționat că, după prima zi în care a nins, nu s-au mai înregistrat precipitații pe tot parcursul experimentului, iar temperatura medie a fost de minus 8 grade Celsius, cea mai scăzută valoare fiind de minus 17,4 grade Celsius, iar cea mai ridicată fiind de minus 1,1 grade Celsius. Rezultatele au arătat că, în prima zi, în zăpada proaspăt căzută, au fost identificate cinci bacterii pe mililitru în luna ianuarie, respectiv 20 de bacterii în februarie, după care, cu trecerea timpului, numărul lor a crescut. Astfel, după două zile s-au identificat 65 de bacterii, iar după patru zile 104 bacterii pe mililitru, iar în ziua a șasea există un maximum de 180 de bacterii pe mililitru în luna ianuarie, respectiv 178 de bacterii în februarie. Creșterea numărului de microorganisme, spune cercetătorul, ‘se datorează impurităților din aer, care se depun pe zăpadă odată cu trecerea timpului’.
Dr. Máthé István a punctat faptul că ‘numărul bacteriilor este cu puțin mai mare în sensul giratoriu decât în parc, dar nu semnificativ’. Referitor la prezența mucegaiurilor, în prima zi acestea nu au fost identificate, nici în probele din ianuarie și nici în cele din februarie, după care s-au identificat într-un număr destul de constant, între 5 și 20 pe mililitru. Numărul este mai mic, întrucât mucegaiurile suportă mai greu condițiile meteo precizate, în vreme ce bacteriile, majoritatea aparținând genului Bacillus, au spori și rezistă mult mai bine condițiilor vitrege de mediu. „Dacă vrem să facem o sinteză a studiului făcut în Miercurea Ciuc, putem spune că microorganisme, în special bacteriile vii, pot fi evidențiate chiar și în zăpada proaspătă care, foarte probabil, sunt lipite de particulele din aer și cad odată cu fulgii de zăpadă și așa ajung pe sol, iar numărul și diversitatea lor crește odată cu timpul. Însă, nu trebuie să fim prea mirați, deoarece nici aerul din jurul nostru nu este steril. Noi am evidențiat că și în ianuarie, în Miercurea Ciuc, în medie pot fi cam 105 bacterii, respectiv 48 de mucegaiuri într-un metru cub de aer”, a declarat Máthé István.
În calitate de microbiolog, cercetătorul harghitean spune că cei mici pot mânca zăpadă, acesta fiind un obicei destul de larg răspândit la copii, dar propune ca zăpada să fie proaspătă sau nu mai ‘veche’ de o jumătate de zi. „Plecând de la faptul că în parc copiii mai mănâncă zăpadă, ca și tată, ca și microbiolog, mi-am pus întrebarea cât de sigur este mâncatul zăpezii, iar pe baza rezultatelor noastre nu le-aș interzice copiilor să mănânce zăpadă, dar propunerea mea este să fie numai zăpadă proaspătă sau nu mai veche de jumătate de zi”, a arătat dr. Máthé István.
În plus, cercetătorul a mai spus că atunci când mâncăm un bulgăre de zăpadă, ajung în organism doar câțiva mililitri de lichid. El a făcut referire și la un studiu similar efectuat în 2011 de cercetătoarea Paris Arya din Canada, care a arătat că în Montreal și în zona suburbană numărul bacteriilor este cuprins între câteva zeci și 2.500 pe mililitru, iar numărul mucegaiurilor seamănă cu rezultatele cercetării de Miercurea Ciuc, adică maxim câteva zeci.
De asemenea, potrivit unui alt studiu recent al cercetătoarei canadiene, realizat în 2016 și legat de chimia aerului, zăpada, chiar și după câteva ore ‘absoarbe într-o cantitate semnificativă unele substanțe chimice din gazele emanate de autoturisme, care sunt dăunătoare sănătății, cum ar fi benzenul, toluenul, xilenul’, recomandarea acesteia către copii din zona urbană fiind mult mai strictă, aceea de a nu mănânca zăpadă.
Acesta este primul studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii realizat de cercetătorii din Miercurea Ciuc, în trecut aceștia realizând cercetări despre calitatea aerului din municipiu și din împrejurimi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here