În cel mai recent raport de monitorizare al infecțiilor respiratorii acute al DSP Vrancea a fost raportat un caz de gripă, la o persoană care a fost și internată, cu vârstă cuprinsă în intervalul 15-49 de ani. În cazul acesteia au fost recoltate probe de sânge și se așteaptă rezultatul laboratorului. Săptămâna trecută, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vrancea a înregistrat 1171 cazuri de infecții respiratorii acute, dintre care 32 de cazuri au fost reprezentate de persoane care au avut nevoie de internare. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la grupa de vârstă 5-14 ani (307, cu 5 internări la grupa de vârstă 5-14 ani). Raportul de monitorizare al infecțiilor respiratorii a mai înregistrat 290 de cazuri de pneumonii, dintre care 83 de cazuri au fost reprezentate de persoane care au avut nevoie de internare. Cele mai multe cazuri de pneumonii au fost înregistrate la grupa de vârstă 15-49 de ani, unde au fost înregistrate 67 de cazuri cu 11 internări.
Conform datelor oficiale, țara noastră înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă dintre statele membre UE, iar pneumonia – o boală care poate fi prevenită prin vaccinare – constituie principala cauză de deces la copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. „Bolile pneumococice sunt infecții cauzate de o bacterie numită Streptococcus pneumoniae (pneumococul), localizată în mod normal la nivelul nazo-faringelui. Această bacterie face parte din flora microbiană normală. Pneumococul este unul din principalii agenți patogeni infecțioși regăsiți la vârsta copilăriei (mai ales în primii 5 ani de viață), transmisibil de la om la om. Se transmite pe cale aeriană, direct – prin vorbit, căscat, strănut, râs, tuse, contact cu un purtător asimptomatic -, sau indirect, prin praf contaminat. Studiile epidemiologice au demonstrat că aproximativ jumătate dintre copii sunt purtători la nivel nazo-faringian de pneumococ, procentul ajungând, în anumite zone geografice, chiar la 80% la copiii care frecventează colectivitățile (grădinițe, creșe șamd). Prezența pneumococului în nazo-faringe reprezintă un risc semnificativ pentru gazdă, dar și pentru cei din jur, deopotrivă copii și adulți”, explica, recent, pentru AGERPRES, prof. dr. Doina Anca Plesca, vicepreședinte la Societatea Română de Pediatrie.
Ea sublinia că infecțiile produse de Streptococcus pneumoniae nu produc imunitate împotriva unor viitoare infecții pneumococice. Astfel, un copil poate să prezinte mai multe boli provocate de pneumococ de-a lungul anilor – otită medie acută, sinuzită, pneumonie, bacteriemie, septicemie, etc.
Dr. Plesca a subliniat rolul cheie al vaccinării în lupta împotriva rezistenței la antibiotice. „Odată cu introducerea vaccinării antipneumococice s-a redus semnificativ incidența infecțiilor aparatului respirator produse de pneumococ, permițând o utilizare mai redusă a antibioticelor și prevenirea dezvoltării mecanismelor de apariție a rezistenței. Introducerea vaccinării antipneumococice în programele naționale de vaccinare în anumite țări europene a condus la reducerea semnificativă a utilizării antibioticelor. Astfel, introducerea vaccinării antipneumococice în programul național de imunizare din Franța a condus la reducerea cu 50% a consumului de antibiotice în rândul copiilor”, a detaliat medicul care susține vaccinarea antipneumococică și atrage atenția asupra ratei crescute a mortalității infantile.
