Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea unei hotărârii-pilot pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției (MJ). „Direcțiile de acțiune identificate în calendarul de măsuri vizează: modificări legislative care urmăresc reducerea populației penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție, investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenție și modernizarea celor existente, funcționarea eficientă a sistemului de probațiune pentru facilitarea aplicării sancțiunilor și măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populației penitenciare, implementarea programelor și strategiilor de inserție a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv și a recursului compensatoriu în bani, precum și introducerea supravegherii electronice (prin brățara electronică)”, se precizează în comunicat. Conform aceleiași surse, măsurile prevăzute au și rolul de a facilita transferul cetățeni români aflați în detenție în alte state membre ale UE.
Calendarul de măsuri 2018-2024 a fost conceput și agreat în cadrul unui grup de lucru din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Direcției Naționale de Probațiune.
În documentul adoptat de Guvern se arată că în sistemul penitenciar din România sunt peste 23.000 de persoane private de libertate, iar capacitatea de cazare raportată la un spațiu de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut este de 18.790, astfel că indicele mediu de ocupare este de 121,54%. „Urmare producerii reformei penale de mare profunzime efectuate în România se constată, pe de o parte, faptul că deficitul de număr de locuri de detenție a scăzut de la 18.000 – necesar constatat în 2012 la 4.300 – necesar estimat în 2017, în timp ce cazurile în supravegherea sistemului de probațiune au crescut de aproximativ cinci ori, de la 20.000 cazuri înregistrate în 2012, la un număr estimat de 100.000 pentru 2017”, se precizează în document.
Conform aceleiași surse, în urma hotărârii pilot din 25 aprilie 2017, măsurile așteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere: pe de o parte, măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea și să fie îmbunătățite condițiile de detenție; iar pe de altă parte, măsuri de natură legislativă, care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv și a recursului compensatoriu specific.
Din datele centralizate de Ministerul Afacerilor Externe reiese că, la data de 30 octombrie 2017, pe rolul CEDO era înregistrat aproximativ 8.000 de cereri în care se invoca încălcarea prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la interzicerea torturii, sub aspectul condițiilor materiale de detenție din penitenciarele românești.
Calendarul de acțiuni propus a fi implementat în perioada 2018-2024 este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de detenție și reducerea supraaglomerării, fiind identificate cinci direcții de acțiune. Este vorba de modificări legislative care urmăresc reducerea populației penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție, investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor pentru extinderea numărului de locuri de detenție și modernizarea celor existente, funcționarea eficientă a sistemului de probațiune pentru facilitarea aplicării sancțiunilor și măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populației penitenciare, implementarea programelor și strategiilor de inserție a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, precum și măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv și a recursului compensatoriu specific.
În ceea ce privește modificările legislative, o primă măsură se referă la introducerea supravegherii electronice, cu termen de realizare semestrul al doilea al acestui an. În acest context este analizată și eventualitatea extinderii posibilității legale pentru luarea de către un judecător a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare a executării pedepsei, după modelul instituției suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a liberării condiționate.
Este analizată, totodată, oportunitatea promovării unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiționată, termenul de realizare fiind primul trimestru al acestui an. „Administrația Națională a Penitenciarelor a comunicat Ministerului Justiției o serie de hotărâri judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect cereri de liberare condiționată. Acestea au fost analizate (…) și întrucât s-a apreciat că sunt insuficiente pentru a justifica promovarea unui recurs în interesul legii, la data de 05.12.2017 s-a solicitat curților de apel transmiterea hotărârilor definitive pronunțate în cauze având obiectul mai sus menționat (…). Până în prezent (10.01.2018) au răspuns solicitării Ministerului Justiției, transmițând hotărâri judecătorești în materia cererilor de liberare condiționată, un număr de șase (dintr-un total de 15) curți de apel”, se precizează în document.
Pe de altă parte, se are în vedere crearea unui număr de 8.095 locuri noi de cazare și modernizarea altor 1.351, investițiile urmând să fie finanțate din trei surse – mecanismul Financiar Norvegian, bugetul de stat și împrumut de la o instituție financiară internațională. Planul este structurat pe șase etape, corespunzând celor șase ani din perioada 2018-2024, cele mai multe locuri de detenție, aproape 4.000, urmând să fie date în folosință în 2022.
Se are în vedere, totodată, realizarea unor investiții la centrele de reținere și arestare preventivă, aflate în administrarea Inspectoratului General al Poliției Române, fiind stabilit un plan ce presupune crearea unui număr de 1.596 locuri noi de cazare și modernizarea a 187 locuri de cazare. Planul ar urma să fie pus în aplicare în perioada 2018-2023. Calendarul mai prevede adoptarea legii privind Statutul personalului de probațiune, alături de alte opt măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancțiuni neprivative de libertate, precum și constituirea garanțiilor pentru exercitarea atribuțiilor specifice, termenul de implementare fiind semestrul al doilea al acestui an.
Ministerul Justiției întreprinde, totodată, o analiză cu privire la adoptarea unor modificări legislative în vederea acordării unei compensații financiare pentru persoanele care au acțiuni pe rolul CEDO sau care au vocația de a deschide o acțiune, termenul de rezolvare fiind primul semestru al acestui an. „Mecanismul stabilit de către Grupul de lucru în vederea monitorizării și evaluării Calendarului de măsuri presupune organizarea semestrială a evaluării planurilor de acțiuni asumate de către fiecare instituție în cadrul unor întâlniri formale. Secretariatul Grupului de lucru va fi asigurat prin Ministerul Justiției. De asemenea, măsurile prevăzute de Calendar au rolul de a debloca atât procedurile de executare a mandatelor europene de arestare, emise de autoritățile judiciare române, cât și facilitarea transferării persoanelor condamnate, cetățeni români aflați în detenție în alte state membre UE”, se mai menționează în document.
