Sindicaliștii din învățământ atrag atenția că angajații din sistemul educațional au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, în ciuda majorărilor anunțate în acest an. Liderul SLI Vrancea, Constantin Ionescu, spune că dacă solicitările dascălilor nu vor fi ascultate și discutate, atunci profesorilor nu le rămâne decât să stabilească un nou calendar al protestelor.
„Dacă nu se vor lua măsuri în vederea ridicării salarizării personalului din învățământ, vom stabili și un calendar al întâlnirilor cu membrii Guvernului și dacă nu vom obține nimic, vom stabili și un calendar al protestelor. Reamintim că această lege nu a fost negociată în nici un fel. A fost doar o lege prezentată, fără a ne chema la niște negocieri. Pur și simplu sindicatele au fost invitate pentru a le fi prezentată forma legii și nu o întâlnire de negocieri. Nemulțumirile pe care noi ni le-am arătat nu au fost luate în calcul. Această lege ne-a fost prezentată și nu negociată. Aceasta este marea noastră mulțumire. Unii ne acuză că de ce ne revoltăm acum și nu am făcut-o mai demult. Noi ne-am exprimat nemulțumirile încă din vara trecută, de aici și ieșirile noastre în stradă. Toate cerințele noastre de a ne întâlni la masa negocierii au fost respinse de la început. La noi este cu țârâita, ne dorim și noi un termen mai apropiat al salariilor maxime din acea grilă a salarizării unitare din 2022. Nu trebuie să fie diferențe de la cer la pământ între angajații statului”, a declarat pentru Monitorul de Vrancea, Constantin Ionescu, liderul SLI Vrancea.
Nemulțumiți de salarizarea din sistemul bugetar
Mai mult decât atât, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), se revoltă pe diferența de salarizare în sistemul bugetar, susținând că nu este normal ca profesorii să fie plătiți cu mai puțini bani decât secretarele sau șoferii din primării. „Este de-a dreptul revoltător însă cum au reușit aleșii să ajungă la salarii de zece ori mai mari decât ale profesorilor care au ani întregi de experiență la catedră. De la 1 ianuarie 2018 un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salarială de doar 55 de lei. Este suma reală pe care o primește un cadru didactic, după creșterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuțiile către stat. Un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creștere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creștere reală de 4,2%”, transmit sindicaliștii.
Aceștia critică Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic și cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare fiind poziționat între 1,64 și 2,76 (coeficienți de salarizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în treimea inferioară a grilei. Dacă în alte țări, cu economie dezvoltată și cu democrație avansată, salariile din administrația publică sunt mai mici decât cele din învățământ, în România salariul mediu net din administrație este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educație acesta este de aproximativ 2.350 de lei. „Într-o țară normală, nivelul salariilor trebuie să reflecte importanța muncii prestate de beneficiarii acestora. Este greu de spus care este cel mai important sector de activitate, dar cei mai mulți specialiști susțin că învățământul și cercetarea sunt domeniile de care depinde dezvoltarea economică a unei țări. În aceste condiții, salariile din învățământ ar trebui să fie printre cele mai mari. Dacă facem analiza obiectivă a modului în care sunt plătite cadrele didactice din România, constatăm că țara noastră este atipică, salariile din educație fiind anormal de mici. Este revoltător faptul că, până în anul 1989, pe grila de salarizare a Legii nr.57/1974, un profesor de liceu (clasa de salarizare 32), avea un salariu apropiat de un președinte de tribunal, iar profesorul debutant avea clasa de salarizare 18, pe o scară de la 1 la 41. Astăzi, de exemplu, salariile din administrație și ordine publică sunt cu 60 la sută mai mari decât cele din educație, în timp ce în țările dezvoltate și cu o democrație avansată, lucrurile stau invers, adică salariile din educație sunt mai mari decât cele din administrație și ordine publică. Este revoltător că Legea cadru nr.153/2017 nu elimină această anomalie. Argumentul guvernanților este că „sunt mulți cei din educație și mai mult nu permite bugetul”. În învățământ, numărul angajaților este stabilit în funcție de numărul de copii, iar de la educația adevărată nu trebuie să facem rabat. Cu o asemenea poziționare în grilele de salarizare a celor care pregătesc viitoarea forță de muncă, șansele ca România să ajungă în rândul țărilor cu nivel de trai ridicat tind către zero”, este mesajul președintelui FSLI Simion Hancescu, transmis de SLI Vrancea.
