Centenarul Marii Uniri este un bun prilej de a discuta despre România, de a ne bucura împreună, toți românii, indiferent unde se află ei astăzi, de succesul unui proiect politic pentru care promotorii săi vor trebui omagiați cum se cuvine, se precizează într-un comunicat al Biroului Prezidiului Academiei Române transmis joi. „1 decembrie 1918 este un bun prilej de a ne bucura împreună, toți românii, indiferent unde se află ei astăzi, de succesul unui proiect politic pentru care promotorii săi vor trebui omagiați cum se cuvine. A fost clipa astrală a acestui popor, care vine să încununeze un proiect politic amplu, sofisticat și urmat cu acribie, indiferent de conjuncturi. A fost un succes. Începând cu anii ’30, România a intrat deja pe o pantă ascendentă în dezvoltarea ei socio-economică, dar tocmai când aștepta să culeagă fructele efortului politico-economic colosal pentru Unire”, afirmă sursa citată în documentul cu titlul „Academia Română și Centenarul Marii Uniri”.
Potrivit Academiei, „Centenarul este un bun prilej de a discuta despre România, România pe care am moștenit-o de la bunicii noștri, România pe care o construim noi astăzi și România pe care o vom lăsa moștenire copiilor și nepoților noștri”. „Academia Română este perfect conștientă că Centenarul nu este și nu trebuie să fie exclusiv despre trecut. Centenarul este despre prezentul României și despre viitorul ei. Performanța strămoșilor noștri de la 1 decembrie 1918 devine oglinda pe care o punem astăzi în fața noastră și, în raport cu ce vedem în oglindă, ne comparăm noi, cei de azi și proiectele noastre prezente și viitoare”, se arată în document.
De asemenea, se afirmă că, deși „războiul și, ulterior, ocupația sovietică au surpat cel mai mare proiect statal pe care România modernă l-a avut vreodată”, „prin succesul lui 1 decembrie 1918, românii trebuie să înțeleagă că nu este înscrisă nici în ‘gena românească’, nici în ‘psihologia poporului român’, nici în geografia sau religia lui vreo fatalitate a eșecului și a înfrângerii”. „Din moment ce românii au repurtat, mai ales la 1 decembrie 1918, succese politice sau strategice marcante, interne și internaționale, înseamnă că se poate. Iar dacă acum nu se poate, eșecul este exclusiv al nostru, al celor de azi, care nu mai pot, la 100 de ani de la Unire, să se ridice la înălțimea înaintașilor. 1 decembrie 1918 este semnul explicit al faptului că pentru eșecurile de azi nu putem da vina pe nimeni, decât pe noi înșine. Centenarul ne reamintește, intempestiv, că nu avem, în realitate, nicio scuză”, precizează comunicatul.
Subliniind deschiderea pentru afirmarea menirii și misiunii sale de for activ în a găzdui și organiza dezbateri legate de viitorul României, Academia Română respinge așa-zise „‘dezbateri’ menite să pună sub semnul întrebării ordinea europeană post-imperială și post-Trianon” și care „încearcă să impună forme de reorganizare a statului român fără nicio relevanță europeană și să declanșeze ‘referendumuri’ pentru a pune pe harta separatismelor potențiale ale Europei și regiunea noastră, inclusiv sau în primul rând România”. „Tratatul de la Trianon, democrația liberală, principiile wilsoniene care au stat la baza reconstrucției europene, pax americana – sunt pentru România reperele esențiale ale devenirii ei ulterioare. (…) Academia Română, așa cum a făcut-o de fiecare dată, respinge asemenea abordări. Nu poate fi vorba despre tensiuni sau confruntări interetnice într-o Românie care este model în regiune din acest punct de vedere și dincolo de ea. Într-o Românie care a făcut Unirea cea Mare de la 1 decembrie 1918 fără să existe niciun război civil sau confruntare violentă pe teritoriul Transilvaniei. Românii, maghiarii sau germanii nu s-au luptat în 1918 pentru sau contra Unirii. Pentru cei care astăzi vor să pescuiască în ape tulburi, lecția istorică a Unirii și a consensului supraetnic de atunci este mai vie ca oricând”, precizează Biroul Prezidiului Academiei.
Totodată, „Academia Română năzuiește și va face tot ce îi este în putință ca anul Centenarului să nu devină nici prilej de vrajbă, nici prilej de tensiuni etnice”. „Cel mai clar semn al reconcilierii pe fond, nu pe formă, româno-maghiare ar fi o sărbătorire împreună, la cel mai înalt nivel politic și diplomatic – București-Budapesta – a Centenarului românesc. Suntem conștienți însă că nu ne putem bucura cu toții la fel în 2018. Dar bucuria unora și tristețile altora nu trebui transformate în instrumente de luptă politică”, se mai arată în document.
