Peste 17.500 de vrânceni ce figurează în evidențele Casei Județene de Pensii (CJP) Vrancea ca beneficiari de pensii de invaliditate de orice grad sau de urmaș vor putea cumula pensiile cu venituri obținute din activități independente, respectiv drepturi de autor, proprietate intelectuală și drepturile conexe. Acest lucru vine ca urmare a adoptării de către Camera Deputaților a proiectului de lege care modifică Legea pensiilor nr. 263/2010. De această prevedere vor beneficia doar pensionarii de invaliditate și cei de urmaș, nu și persoanele care au ieșit la pensie anticipat. Până acum, legea prevedea ca cei care primesc pensii de invaliditate gradul I și II nu pot cumula niciun alt venit din drepturi de autor sau alte activități independente.
Potrivit celor spuse de Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea, în evidențele instituției pe care o conduce se află 8129 de pensionari de invaliditate, din care: 834 pensionari invaliditate gradul I; 3819 pensionari invaliditate gradul II; 3476 pensionari invaliditate gradul III. „Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, cu avizul Ministerului Sănătății, care va fi adoptată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului alineat. CNPP și casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP, denumit medic expert al asigurărilor sociale”, a detaliat directorul CJP Vrancea, Adrian Juravle.
Cine poate beneficia de pensie de invaliditate
Conform prevederilor art. 68 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii; neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat stagiu de cotizare.
De pensie de invaliditate pot beneficia și persoanele care se află în situațiile următoare: au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat; au fost elevi ai unor școli militare/școli de agenți de poliție sau studenți ai unor instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale. „Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă”, a precizat Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este: de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire; de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire; de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
„Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii”, a mai spus directorul CJP Vrancea.
Aproape 10 mii de vrânceni primesc pensie de urmaș
Cei 9.562 de vrânceni beneficiari de pensie de urmaș vor putea și ei să cumuleze pensia cu venituri din activități independente. Potrivit celor spuse de Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea, pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmaș până la vârsta de 16 ani, iar dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși însă, vârsta de 26 de ani. De pensie de urmaș mai pot beneficia copiii pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care erau elevi.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus. „Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an. Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut de lege”, a detaliat Adrian Juravle, directorul CJP Vrancea.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile privind vârsta standard de pensionare beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.