De cealaltă parte a baricadei. Medicii de la UPU Focșani despre urgențe, pacienți și coduri

0
11245


    Dincolo de forfota unei Unități de Primire Urgențe, dincolo de traumă și de boală, se află oamenii care, de cele mai multe ori, nu apucă să termine de mâncat un covrig într-o zi de muncă sau să-și sune copiii să-i întrebe dacă au teme pentru mâine. Dincolo de ușile Unității de Primire Urgențe se află oamenii care de cele mai multe ori fac diferența între viață și moarte, alergând la propriu dintr-un salon în altul, de la un pacient la altul, sau făcând cerc în jurul unui copil, ai cărui părinți urlă disperați afară, cerșind viață. Pe ei îi știe lumea după chip și, uneori, după un nume, pe care-l aud rostit în treacă, de un asistent: „Doamna doctor cutare, domnul doctor cutare”, dar foarte puțini sunt cei care-i știu după trăirile lor sau după sacrificiile depuse pentru a fi acolo, în picioare, la datorie, făcând tot ce se poate și tot ce au învățat, pentru a salva vieți. Unitatea de Primire Urgențe (UPU) Focșani  este printre primele de acest gen din țară și are o mână de astfel de oameni. O mână de salvatori, unii mai cu experiență, alții mai la început de drum, care, zi și noapte, consultă, resuscitează, intubează, suturează, extrag, pansează zeci de mii de oameni.

    Cel mai proaspăt sosit în colectivul medical de la UPU Focșani este Andrei Robert Dumitru, medic specialist medicină de urgență. Din martie 2016, el a renunțat la București, orașul său natal și a venit medic la UPU Focșani. După absolvirea facultății de medicină de la București, dr. Andrei Robert Dumitru a început rezidențiatul în medicina de familie la București, apoi, pentru că i-a plăcut foarte mult, a început rezidențiatul în medicina de urgență. „Mi-a plăcut întotdeauna medicina. A fost o pasiune a mea. De mic am avut grijă de animale, le-am studiat, aveam grijă de ele. Sunt singurul medic din familie”, spune dr. Andrei Robert Dumitru. Este, poate, unul dintre cei mai calmi și molcomi oameni pe care i-am cunoscut, iar asta, în medicina de urgență, este un mare atu.

    Printre cei mai vechi medici ai Unității de Primire Urgențe Focșani se numără Gabriela Monica Dragomir, medic specialist medicină de urgență. Dr. Monica Dragomir este din 2001 medic la UPU Focșani. De loc din  Oltenia, a lucrat ca medic de familie 10 ani, apoi, după obținerea competențelor în medicină de urgență, a început, din anul 1998, gărzile la UPU Focșani. Începând din anul 2001 a fost încadrată definitiv în cadrul Unității de Primire Urgențe Focșani. „Eu nu am vrut să fac medicină. Am vrut să fac actorie, dar mama mea nu m-a lăsat. Mama mi-a spus să fac întâi o meserie. Medicina părea un vis. Înainte copiii ascultau de sfaturile părinților și așa am ajuns să urmez medicina”, mărturisește cu sinceritate dr. Dragomir.

    Tot din garda veche a UPU Focșani face parte și Cecilia Manolea, medic  specialist medicină de urgență. Din 1 aprilie 2007, ea este medic la UPU Focșani. Timp de 17 ani a fost medic de familie, apoi, din 2007, a venit definitiv medic la UPU Focșani. „Mie nu mi-a plăcut matematica și având o memorie foarte bună am zis să văd cum e la medicină, că toată lumea îmi spunea că este foarte greu. Sinceră să fiu facultatea nu mi s-a părut grea. Am zis că trebuie să încerc să văd cât e de greu. Pentru mine facultatea nu a fost grea, nu mi s-a părut că m-ar depăși. Nu regret, dacă ar fi să aleg din nou aș face tot medicina, dar poate că m-aș orienta altfel. Urgența este frumoasă, dacă ești lăsat să o faci. Este o specialitate foarte frumoasă, care-ți dă și satisfacții, dar din păcate nu este privită la fel și din afară. Lucrurile în exterior sunt privite un pic altfel decât le vedem noi. Oamenii nu sunt informați cu privire la ceea ce înseamnă medicina de urgență și care sunt prioritățile acesteia. Înainte exista mai mult respect față de medic. Rar ni se mai mulțumește și nouă… Sunt bineînțeles și aparținători care apreciază efortul nostru. Urgența medico-chirurgicală, cea pe care o știm noi, nu este aceeași cu cea percepută de pacienți”, spune dr. Cecilia Manolea.

„Mulți pacienți știu că problema pe care o au nu reprezintă o urgență și totuși vin la urgență”

    Unitatea de Primire Urgențe a fost înființată pe 3 iulie 1998, iar medicul care s-a ocupat de demersurile necesare înființării UPU Focșani a fost Dana Mariana Dincă, medic primar, șef UPU-SMURD Focșani. Originară  din Adjud,  după absolvirea facultății de medicină a lucrat o perioadă la Târgu Mureș și a făcut rezidențiatul pe medicină de urgență. În 1996, când a venit în Focșani, pentru că  nu exista UPU, a lucrat ca medic pe ambulanță.
    Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când funcționează UPU Focșani, una dintre primele unități de primire urgențe din țară, dr. Mariana Dincă fiind printre primii medici rezidenți în medicină de urgență din țară. Vrancea a avut privilegiul de a înființa UPU printre primele județe din țară. „Specialitatea medicină de urgență se ocupă cu urgențe medico-chirurgicale. Urgența înseamnă boală acută, cu risc vital pentru pacient, în perioada imediat următoare. Mulți pacienți știu că problema pe care o au nu reprezintă o urgență și totuși vin la urgență. Asta se întâmplă pentru că medicul de familie are un număr de pacienți programați și nu-l va putea primi atunci când solicită, deși este corect ca un pacient de pe listă să fie primit atunci când prezintă niște simptome pe care ar vrea să le discute cu medicul lui de familie, care-i cunoaște toate antecedentele patologice. Este evident că orice apare nou, cel mai bine cunoaște medicul de familie.
    O practică des întâlnită în rândul pacienților este a acelora care doresc medic specialist, într-o specialitate medicală sau chirugicală și pentru că procedura legală în asemenea situații este să aibă un bilet de trimitere către medicul din ambulatoriu de specialitate, iar aceste programări se fac din timp și este necesară o anumită perioadă de timp,  pacientul vrea să-și ușureze calea către aceste consulturi. Medicul din UPU, va consulta acest pacient și dacă acesta nu consideră că pacientul are nevoie de un examen de specialitate, atunci nu va solicita specialistul. Solicitarea medicului specialist se face în baza unor simptome și semne prezentate de pacient. Medicul specialist are secția în grijă, nu este angajat al UPU, nu poate să facă consulturi de specialitate pentru cei care nu pot să aștepte în policlinică. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care se îngreunează foarte tare activitatea și pentru care mulți dintre pacienți sunt nemulțumiți”
, spune dr. Mariana Dincă, șefa UPU Focșani.

    În toată agitația caracteristică unei Unități de Primire Urgențe, Cristina Teodora Ciocan, medic specialist medicină de urgență, pare că poartă în glas și în privire o oază de liniște. Vrânceancă la origini, ea s-a alăturat în 2010 colectivului medical de la UPU Focșani. „Bunicul a fost medic. Am avut un îndrumător pe partea asta și mi-a plăcut. Nu m-am văzut făcând altceva. S-a nimerit să lucrez întâi în ambulanță, apoi am făcut gărzi în UPU. Iubesc meseria asta, deși sunt greutăți și sunt anumite lucruri aici care de multe ori ar putea să te facă să nu o iubești. În general ne este drag ceea ce facem, altfel nu am rezista aici”, spune dr. Teodora Ciocan.

„Nu suntem Dumnezeu și de multe ori se întâmplă să mai și moară oameni”

    Echipa UPU Focșani l-a primit în urmă cu trei ani și pe Florin Andronache, medic în cadrul UPU Focșani. Este din Odobești și a ales medicina din dragoste pentru soția sa, pe care o cunoscuse la o școală postliceală sanitară. Deși știa că este foarte greu, a ales să-și urmeze soția la facultatea de medicină la Sibiu, după terminarea școlii postliceale. La terminarea facultății de medicină a lucrat ca medic pe ambulanță timp de patru ani la Sibiu, după care s-a întors acasă, în Vrancea, aproape de părinți. „Îmi place ceea ce fac. Aici lucrez cu un colectiv care-și dă tot interesul, îi admir foarte mult, mai ales pe asistenți, care sunt ca niște albinuțe, sunt săritori și nu mai au nevoie de comenzi. Ei știu exact ce trebuie să facă. Noi toți ne străduim să facem tot ce putem, dar nu suntem Dumnezeu și de multe ori se întâmplă să mai și moară oameni. Au fost și cazuri pe care le-am salvat, le-am intubat, le-am dus pe terapie”, spune dr. Florin Andronache.

    Miile de oameni care ajung anual la UPU cunosc puțin despre uriașul efort pe care un medic urgentist îl depune și despre imensa responsabilitate pe care o are. Medicii urgentiști nu sunt zei, sunt oameni ca și noi și își doresc să audă, din când în când, câte un mulțumesc. „Avantajele în meseria asta sunt că ai contact cu un număr mare de  pacienți și cu toate patologiile. Ajungi să acumulezi un număr mare de informații de-a lungul timpului. Trebuie să fii un medic generalist foarte bun, asta este părerea mea. Când ești medic urgentist, este clar că o să ai contact cu pacientul. Cei care nu se descurcă din punctul ăsta de vedere își aleg niște specialități care au mai puțin contact cu pacientul”, spune dr. Robert Andrei.

    Medicii de la UPU strâng, în bagajele conștințelor lor, miliarde de emoții și de lacrimi, ale tuturor acelora care, poate, le-au strâns mâna cu un ultim zvâcnet de luciditate, sau poate au deschis ochii, când șansele erau mari să nu o mai facă. „Contactul permanent cu atâția pacienți (media pe zi poate să ajungă până la 150 de pacienți pe zi) fiecare cu patologia lui, ne ajută să avem o experiență destul de vastă. Există însă și un dezavantaj și el constă în uzura psihică. Văzând atâția pacienți, fiecare cu problema lui, trebuie să ai o răbdare care uneori este împinsă la extrem. De asemenea, este nevoie și de un echilibru psihic, ca să ai puterea de a sta de vorbă cu fiecare în parte. Toată munca de aici implică și uzură, pentru că-ți trebuie și rapiditate în gândire, în decizii. De cele mai multe ori victimele unor accidente sunt în stare de șoc și nici nu știu ce s-a întâmplat cu cel de lângă ei. Încercăm să-i menajăm pe cât posibil. Cea mai importantă este puterea ta de a conduce anamneza de așa natură, pentru a obține de la pacient exact informațiile de care ai nevoie, pentru că e în firea omului de a se pierde în amănunte, care nu au nici o legătură cu boala. Noi încercăm să canalizăm gândirea pacientului spre urgența care l-a adus la noi”, spune dr. Monica Dragomir.

    Medicii de la UPU știu cât de importantă este comunicarea cu pacienții, dar și cu cei care-i însoțesc la spital. „Comunicarea cu pacientul și cu aparținătorii este foarte importantă. E cel mai important lucru. De multe ori nici aparținătorii nu ne pot ajuta și atunci trebuie să ne descurcăm cum putem, mai apelăm și la baza de date, este o acțiune complexă. Chiar dacă suntem obișnuiți, suntem și noi oameni. Ne emoționează în primul rând cazurile în care sunt implicați copiii. Ca mamă, te emoționează un copil care vine dintr-un accident rutier, care este ars sau agresat. Cumva trebuie să trecem peste momentul ăla și să ne ocupăm de partea medicală, dar nu înseamnă că nu ne impresionează și nu ne afectează. Nici după ce termini programul nu te poți debarasa de unele emoții”, spune dr. Cristina Ciocan.

    Despre momentele grele cu care se confruntă zilnic și traumele pe care le văd, medicii de la UPU Focșani spun că oricât de experimentați ar fi, tot sunt sensibilizați de cazurile care ajung la ei. „În anumite situații chiar întregul colectiv a plâns”, mărturisește dr.  Monica Dragomir.

    „Odată ce ai copil acasă și vezi o afecțiune gravă la un copil e foarte emoționant, pentru că te poți pune în situația în care te gândești că s-ar putea întâmpla ceva și cu copiii tăi. În sufletul tău poate că se adună de-a lungul anilor tot felul de emoții, dar ești medic și trebuie să le faci față. Dacă ai fi marcat de orice caz, nu ai mai putea să faci meseria asta”, afirmă dr. Robert Andrei.

    „Mie îmi este milă de orice pacient venit în stare critică și care știu că nu va mai ieși. Pacienții oncologici sunt foarte impresionanți”, spune dr. Manolea.

    „Nu cred că te obișnuieși niciodată, fiecare tragedie este unică. Accidentele rutiere sunt niște tragedii adevărate, care-ți curmă orice bucurie pe care o aveai înainte. Au fost atâtea accidente… Îmi amintesc de pacienți care plecaseră la nunți sau la petreceri, dar în schimb au ajuns la Urgențe. Întotdeauna în preajma sărbătorilor se petrec lucruri tragice. Mă impresionează și mereu mă tot gândesc că există destin. Toți pleacă de acasă cu niște speranțe, cu niște dorințe, dar destinul le curmă unora toate speranțele. Rămânem mereu uimiți, pentru că indiferent câte s-au întâmplat, câți am văzut în acești 20 de ani, tot mai rămânem surprinși de ceva ce se poate întâmpla. Vedem într-un an cam 10 mii de oameni, dar tot mai suntem surprinși”, spune dr. Mariana Dincă.

Ce ar trebui să știe oamenii despre Urgențe?

    Medicii din cadrul UPU Focșani au răspuns acestei întrebări cu sufletul la gură, semn că-și doresc o schimbare în atitudinea pacienților și a aparținătorilor. „Pacienții ar trebui să fie îngăduitori unii cu alții, când ajung aici și văd că sunt pacienți care sunt mai grav decât ei. Nimeni nu-și riscă profesia să preia un pacient care nu este urgență, în defavoarea unei urgențe. Un pacient care este o urgență, cu risc vital imediat, trebuie preluat imediat. Poate că pentru cei care așteaptă în triaj și au venit cu o oră mai devreme pare ciudat că îl luăm pe cel care este mai grav, dar noi chiar asta trebuie să facem.
    Apoi trebuie să fie îngăduitori cu personalul, pentru că noaptea este un singur medic pe tură, dimineața și după amiaza pot să fie doi medici, dar pot să fie concedii și să fie un singur medic, dar în general sunt doi medici și 4-5 asistenți la aproximativ 140-150 de pacienți în 24 de ore. Suntem șapte medici cu toții, normal ar trebui să fim 13. Cei care termină această specialitate preferă să rămână în centrele universitare și atunci județele sunt deficitare”
, afirmă șefa secției UPU.

    „Oamenii trebuie să știe că pacienții sunt preluați aici după un cod, în funcție de urgență. Părerea mea este că trebuie să știe, indiferent dacă vine cu ambulanța, că pacienții sunt preluați în ordinea urgențelor, indiferent de mijlocul de transport cu care vine. Ei asta nu înțeleg. Nu este adevărat că dacă ai venit cu ambulanța trebuie să intri primul. De multe ori se solicită ambulanța pentru cazuri care ar fi putut să ajungă cu alt mijloc de transport. Trebuie să mai înțeleagă că este un număr mare de pacienți, iar noi suntem foarte puțini.
    Noaptea suntem unul pe tură și ai atâtea cazuri care vin din tot județul. Automat este o suprasolicitare, ori ei nu înțeleg lucrul ăsta și cred că noi stăm și nu facem nimic, dar ei sunt preluați în funcție de urgențe și în măsura locurilor pe care le avem. Ne aglomerează foarte mult cazurile care pot fi rezolvate prin medicul de familie. Decât să se ducă la medicul de familie sau să aștepte o programare, ei cheamă ambulanța și vin la noi. Aici trebuie să li se facă ceva. În felul ăsta ne supraaglomerăm și automat crește și timpul de așteptare, pentru că ei nu înțeleg lucrurile astea. Eu cred că nu este ușor să stai să aștepți o oră, două, nu este ușor, dar trebuie să înțeleagă și mersul normal al lucrurilor. Oamenii care vin aici nu au fost în alte țări, unde se așteaptă cu orele”
, spune dr. Cristina Ciocan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here