BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2% pe an

0
472


Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018, se arată într-un comunicat de presă al instituției remis luni. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.
O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Potrivit comunicatului BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, și la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variație al țintei, dar mai mare decât cel prognozat. Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflației. Evoluția a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influență aparținând prețurilor administrate, ca urmare a creșterii tarifului energiei electrice, precum și prețului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanți și a cotațiilor internaționale ale petrolului.
Aportul componentei CORE2 ajustat a fost de asemenea important, în condițiile în care rata anuală a acesteia a avansat rapid, de la 1,82 la sută în septembrie la 1,95 la sută în octombrie și la 2,3 la sută în noiembrie. Pe lângă influențele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflației de bază a reflectat presiunile inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei și din dinamica costurilor salariale unitare, precum și efectele comportamentului cursului de schimb al leului.
Rata medie anuală a inflației IPC și-a consolidat valoarea pozitivă până la 1,0 la sută în noiembrie 2017 (0,7 la sută în octombrie), de la 0,4 la sută în luna septembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a crescut la 0,9 la sută în noiembrie 2017 (0,6 la sută în octombrie), de la 0,5 la sută în luna septembrie. Creșterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste așteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluții l-a constituit consumul gospodăriilor populației (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele șase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută.
Contribuția exportului net la evoluția PIB și-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri și servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus și de variația stocurilor (-0,7 puncte procentuale). Din perspectiva ofertei, creșterea PIB a avut o susținere cvasigenerală. Sectorul terțiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuție, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creștere din ultimii patru ani.
Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinței ascendente a producției industriale înregistrate de-a lungul întregului an și menținerea ritmurilor înalte de creștere a activității din comerț și servicii, pe fondul prelungirii condițiilor stimulative înregistrate pe piața muncii și la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial și-a continuat evoluția nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.
În trimestrul IV 2017, condițiile monetare reale și-au atenuat ușor caracterul acomodativ (în condițiile creșterii semnificative a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare). Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit doar marginal ritmul anual de creștere în primele două luni ale aceluiași trimestru (6,8 la sută în noiembrie), dinamica sa fiind susținută în principal de componenta în lei și de segmentul populației. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8 la sută în total credit, evoluție care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflației în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum și de presiunile în creștere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaționiste asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte și scăderilor de prețuri administrate. Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea prețului internațional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore. „Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an”, se arată în comunicat.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune, au mai precizat oficialii băncii centrale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here