Îi place la țară și nu s-ar vedea lucrând într-un spital la oraș. Spune că poluarea de la oraș o îmbolnăvește și că la țară omul este mai aerisit. Este de loc din Adjud, iar de patru ani este medic de familie pentru o parte din satele comunei Vârteșcoiu. Zâmbește mult și emană o energie pozitivă. Și-a dorit foarte mult să fie medic de familie și să aibă un locșor al ei, unde să îngrijească de sănătatea pacienților. La Vârteșcoiu are peste o mie de pacienți și este ajutată chiar de un consătean de al lor să aibă grijă de toți. Alexandru Pastramă, asistentul său, este din comuna Vârteșcoiu, acesta fiind, printre altele, și criteriul pentru care doctorița l-a ales ca și asistent. Recunoaște că i-a prins bine să-l aibă pe Alexandru ca asistent, pentru că el îi știa deja pe oamenii din comună.
Până să vină la Vârteșcoiu ca medic de familie, a lucrat la Podu Turcului, în județul Bacău, ca medic de urgență, timp de un an și ceva. Facultatea de medicină a absolvit-o în Iași. Tot acolo a făcut și rezidențiatul, și stagiatura. Soțul său, comisarul Cătălin Candea, lucrător în cadrul IPJ Vrancea – Serviciul Rutier, i-a fost alături de-a lungul timpului și a înțeles sacrificiile pe care le presupune viața unui medic.
Am găsit-o pe doctorița Cătălina Candea consultând un pacient, care se plângea de dureri la nivelul coloanei cervicale. După un control amănunțit, am constatat cu toții că omul, preocupat de durerile lui, își uitase cardul de sănătate acasă. „Tătăiță, avem nevoie de el! Nu putem face nimic fără el. Mergi repejor acasă și vino înapoi cu el”, i-a spus doctorița. Bărbatul și-a strâns hainele, ascultător, și, dintr-un respect al oamenilor de la țară, a ieșit în sala de așteptare să se îmbrace. Așteptându-l să revină, am putut să profit de un oarecare răgaz și o cunosc pe doctorița Cătălina Candea. „Mi-am dorit foarte mult să lucrez pe meseria mea, ca medic de familie. Medicina de urgență era ceva mult mai complicat, dar mi-a plăcut. Acolo ții efectiv în mâini viața pacientului. O clipă de neatenție, sau o sclipire genială, și i-ai salvat viața sau ai pierdut-o… Satisfacția este foarte mare și acolo, dar și aici. Mi-am dorit foarte mult să fiu pe meseria mea, pe ceea ce am făcut eu în rezidențiat și am reușit până la urmă, dar totul este cu dus-întors. Aici ești și manager, medic, secretar, contabil… Când plecam de la urgență îmi vedeam de viața mea, pe când aici, după ce plec de la cabinet mai am multe altele de pus la punct legate de cabinet”, mi-a spus, iar ochii și chipul îi zâmbeau necontenit.
„Sănătatea este mai presus de orice”
Și-a dorit să urmeze o carieră în medicină, inspirată fiind de prietenii familiei, care erau medici. „Având contact cu familie de medici și colegi de liceu care se îndreptau spre medicină, a fost foarte ușor să aleg tot medicina. Nu regret, este o satisfacție foarte mare în momentul în care îi redobândești sănătatea unui om. Consider că sănătatea este mai presus de orice. Poți să ai orice, dacă nu ai sănătate, parcă e de pomană totul”.
Mărturisește că și-a dorit foarte mult să aibă cabinetul său și să fie medic de familie. „Pentru asta am fost educată în rezidențiat. Medicina de familie este baza medicinei. Cuprinde toate ramurile medicinei. Mi-a plăcut să cuprind tot, să intru în toate ramurile medicinei. Mi-a plăcut să am cabinetul meu. În alte ramuri ale medicinei este foarte costisitor să faci asta. Medicina de familie implică pacientul de la prima lună, până la certificatul de deces. Nu ești numai medicul pacientului. Pacientul ar trebui să privească medicul de familie ca pe un prieten. Aici am găsit ceea ce doream. Medicul de familie într-o comunitate este ca un părinte. Există în relația noastră o apropiere mult mai mare decât în alte specialități ale medicinei. O pacientă în vârstă ar fi aflat ea, nu știu de unde, că vreau să plec în altă parte. A venit la mine în cabinet, i-au dat lacrimile și mi-a zis: ce ne facem noi, doamna doctor, fără dumneavoastră? Este o satisfacție foarte mare mulțumirea pacientului, starea lui de bine, starea lui de confort. Nu vreau să plec de aici. Este foarte greu să cunoști atâția oameni, să intri în istoricul lor, să le cunoști antecedentele medicale. Acum îmi este mult mai ușor, pentru că știu fiecare pacient ce afecțiune are, ce probleme are. La început este greu din acest punct de vedere. Ca medic de familie, trebuie să știi tot despre pacient, despre antecedentele lui heredocolaterale (fac referință la starea de sănătate din cadrul unei famili). Ca să-i dai un tratament bun, trebuie să-i știi istoricul” mi-a spus.
Pe timpul discuției noastre am întrebat-o dacă este un medic sincer cu pacienții săi. „Sunt foarte sinceră în general. Orice afecțiune se agravează de la supărare, de la un impact negativ asupra sistemului nervos. De obicei, cancerul este o boală care se ascunde pacienților, pentru că impactul negativ al aflării unei astfel de vești poate face ca trecerea dintr-un stadiu incipient al bolii la un stadiu avansat să fie foarte rapidă. De obicei cancerul este ascuns bolnavului, chiar la solicitarea familiei. Sunt foarte mulți pacienți care mor fără a ști cauza, datorită acestui impact negativ asupra bolii”.
Naveta cu microbuzul până la Vârteșcoiu
De patru ani face naveta în fiecare zi la Vârteșcoiu. La început cu microbuzul, călătorind alături de unii dintre pacienții săi, iar ulterior cu propria mașină, ca proaspăt începător în ale șofatului. „Un an de zile am făcut naveta cu microbuzul. În fiecare zi călătoream cu pacienții de-ai mei, pe scaunul de lângă mine. Așa ne-am cunoscut poate mai bine. Satisfacția de a vedea mulțumirea în ochii unui om este deasupra confortului unui spital de lux”.
Cele mai frecvente afecțiuni cu care se prezintă oamenii la medicul Candea pot fi descoperite la orice categorie de vârstă. Hipertensiunea arterială, BPOC-ul, afecțiunile articulare, virozele la copii, alergiile și gastroduodenitele sunt bolile cel mai des întâlnite în cabinetul medicului de familie de la Vârteșcoiu. „Pensionarii vin zilnic la noi. Am pacienți care vin zilnic; vreau și eu să-mi iau tensiunea! spun. Foarte des mă vizitează și părinții cu copiii. Cred că nu există un pacient mai grijuliu decât părintele”, mi-a povestit doctorița.
Clădirea în care își are cabinetul este situată în centrul comunei, lângă postul de poliție și lângă farmacie. Este destul de veche și aparține primăriei. Autoritățile locale au promis o reabilitare a spațiului, dar asta va fi posibil doar „când or să apară fonduri”. „Tot ce este legat de cabinet, toate cheltuielile ne interesează. Din venitul cabinetului trebuie să rezolv cheltuielile legate de apă, curent, încălzire”.
Dr. Cătălina Candea spune că, fiind medic de familie, îi mai rămâne puțin timp pentru familie. „Este un ușor sacrificiu să fii medic de familie. În celelalte specialități pacientul este văzut jumătate de oră și după aceea intră pe mâna altui specialist, sau a medicului de familie. Pe mine mă sună uneori pacienți și la ora cinci, dacă este o urgență și nu-și permit să ajungă la spital. Pot să zic că 24/24 de ore ești medic. În medicina de familie pacientul este mult mai deschis și mai aproapiat de medic. Medicul de familie este în comunitate ca un prieten, ca un confident. M-a impresionat când am văzut lacrimi în ochii pacientei mele, care ar fi auzit că vreau să plec. Pacienții din mediul rural sunt mai deschiși, mai apropiați față de medic. Oamenii m-au primit bine aici și mă tratează bine în continuare. Sunt foarte speriați la gândul că aș putea să plec. Când se înscrie cineva nou la mine îmi spune: dar nu o să plecați, nu? Garantați că nu o să plecați? Nu este foarte comod să-ți iei fișa și să te muți la alt medic. Medicului, ca și pacientului, îi place stabilitatea. Oamenii de aici sunt foarte receptivi, chiar dacă uneori trebuie să le repet de două ori schema de tratament, până mă asigur că au înțeles”
Fiul familiei Candea are 15 ani, este elev la Colegiul Național Unirea Focșani și vrea să urmeze Academia de Poliție, pentru a deveni polițist ca tatăl său. „Își dorește să devină polițist, ca tatăl său, cu toate că este mai puțin periculos să devii medic, decât polițist. Familia m-a susținut și mă susține. Soțul m-a sprijinit întotdeauna. Pentru cabinet pot să spun că am alergat amândoi. Mi-a înțeles pasiunea pentru medicina de familie”.
Dr. Cătălina Candea, ca mai toți medicii de familie din țară, trebuie să suporte hachițele sistemului informatic. Spune că această problemă a sistemului informatic le este cunoscută și medicilor de familie din alte țări și că nu doar românii sunt nevoiți să aștepte de fiecare dată când sistemul cade, ci și cetățenii altor state, care au aceeași problemă ca și noi. „Cardurile de sănătate ar trebui să ne ajute, dar iau foarte mult din timp. De asta tare bine ar fi dacă, pe lângă asistent, cabinetul ar fi dotat și cu o secretară. Tare bine ar fi dacă am avea un om care să se ocupe doar de birocrație. Birocrația și sistemul informatic este principala problemă în medicina de familie. Noi, când vine pacientul, trebuie să explicăm tot ce înseamnă orice altceva în afară de actul medical! În momentul ăsta nu suntem doar medici. Suntem și secretari, și contabili, și directori”.
Dr. Cătălina Candea ar fi putut pleca să lucreze în străinătate și chiar s-a gândit să o facă, atunci când și-a omologat diploma în Spania, dar s-a întors în România, pentru că „tot mai bine e acasă la tine”. Mi-a povestit că uneori oboseala își spune cuvântul și că, spre deosebire de soțul său, are nevoie de mai mult timp să se detașeze, după o zi de muncă. Dintre toate cazurile medicale pe care le întâlnește, cel mai mult o emoționează bolnavii de cancer, bolnavii de SIDA, întârzierile mentale la copii și mamele minore. La sugari și la pacienții vârstnici, dr. Candea se deplasează la domiciliu.
În ceea ce privește reticența unor pacienți cu privire la vaccinarea copiilor, dr. Candea admite că oamenii sunt speriați. „De pomană mă chinui eu să le explic că e bine să fie vaccinați și să vină să facem măcar antirujeolicul. Marele dezavantaj al pacientului din mediul rural este că nu prea este preocupat să-și asigure prevenția. De pomană mă chinui eu să le explic să facă puțină restricție la acea carne de porc, la slană și la rachiu, pentru că în timp asta duce la acel aterom pe artere (depozit de substanțe grase și de colesterol pe pereții vaselor sangvine-n.r.) și la altele, că pacientul bineînțeles că-mi vine în ultimul stadiu și când nu mai pot să mai fac nimic. Pacientul din mediul urban se respectă mai mult din punct de vedere a tot ceea ce înseamnă regimul igieno-dietetic, dar este mai stresat și mai poluat”, spune medicul.
Dacă ar putea schimba ceva în medicina de familie, ar scăpa de birocrație. „Preferam acele rețete scrise de mână, pentru că uneori durează și o oră să scoți o rețetă și pacientul poate că are altă treabă și-i trebuie rețeta, că a rămas fără medicamente. Eu nu pot trimite omul la farmacie să-și ia rețeta respectivă, pentru că nu este validată”. Pentru viitor își dorește o reabilitare a cabinetului, astfel încât să poată lucra în condiții mai bune și să poată fi în continuare alături de pacienții săi de la Vârteșcoiu.
