Peste 4000 de elevi vrânceni trăiesc departe de unul sau ambii părinți, care sunt plecați la muncă în străinătate. Din total, aproape 1.100 de copii sunt lăsați în grija rudelor sau chiar singuri, având ambii părinți departe. Este ultima statistică făcută de reprezentanții Inspectoratului Școlar Vrancea (IȘJ) și este îngrijorătoare dacă ne raportăm la data de 30 iunie 207, când se înregistrau puțin peste 2600 de astfel de elevi. Numărul lor ar putea fi mult mai mare dacă ne gândim că în această statistică nu sunt cuprinși copiii care au abandonat școala sau nu sunt înscriși deloc la cursuri, precum și copii de vârstă antepreșcolară.
În ultimii ani, tot mai mulți copii cresc fără părinți, iar instituțiile statului, precum și diferite ONG-uri au luat măsuri și au propus tot felul de soluții, în principal monitorizarea lor, dat fiind faptul că unii pot fi în risc, emoțional în primul rând. Autoritățile statului au intervenit în primă fază cu un cadru legislativ, prin care părinții sunt obligați prin lege să anunțe, atât la școală cât și serviciul de asistență socială din cadrul primăriei din localitatea de domiciliu, când pleacă din țară, pe ce perioadă și în grija cui lasă copilul sau copiii. Mai nou, se gândește și un cadru juridic în care copilul să aibă un tutore legal pentru a putea beneficia de toate drepturile și avantajele legale. Spre exemplu, în prezent, un elev care are ambii părinți plecați din țară nu poate merge într-o excursie organizată de școală pentru că nu are cine să semneze pentru el. Un alt exemplu ar fi acela că deși ar avea nevoie de consiliere psihopedagogică, de care poate beneficia prin cabinetele de consiliere, nu poate avea acces la serviciile unui specialist pentru că nu are cine să-și dea acordul.
„Copiii au nevoie de căldură emoțională, de încurajare, răbdare și valorizare”
Psihologii atrag atenția că acești copii sunt mult mai vulnerabili, atât din punct de vedere social, cât și afectiv și de cele mai multe ori se automarginalizează. „Copiii care au părinții plecați în străinătate, din punctul de vedere al consilierului școlar, sunt copii aflați în situații de risc și beneficiază, cu prioritate, de servicii de consiliere școlară individuală și de grup. Problema cu care ne confruntăm este lipsa acordului scris privind participarea copilului la activitățile de asistență psihopedagogică, din partea părinților sau tutorilor. De aceea este atât de importantă delegarea temporară a autorității părintești, adică, altfel spus, desemnarea unui adult care să aibă grijă, din toate punctele de vedere, de copilul rămas singur în țară. Indiferent de vârstă pe care o au, copiii ai căror părinți pleacă la muncă în străinătate se simt abandonați și trăiesc sentimente de tristețe, de furie, de vinovăție. Au o stimă de sine scăzută, o imagine de sine deformată, se simt neputincioși și incapabili, sunt instabili emoțional, sunt fie apatici, fie opoziționiști etc. Și, de foarte multe ori, adulții din jurul lor, de acasă și/ sau de la școală, prin comportamentul lor, le confirmă aceste gânduri și sentimente. Au nevoie de un mediu securizant, de căldură emoțională, de încurajare, de răbdare și valorizare. Dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute acasă, cu atât mai mult la școală, învățătorul sau profesorii ar trebui să își amplifice disponibilitatea afectivă pentru acești copii. Atunci când sunt la școală, cel mai important pentru copii este să se simtă în siguranță fizică și emoțională, deoarece numai în aceste condiții dau randament din punct de vedere cognitiv. În activitățile de consiliere școlară se urmărește oferirea suportului necesar pentru a facilita adaptarea copilului la situațiile de viață cu care se confruntă, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă, în funcție de potențialul său. Dar aceste obiective se ating cu dificultate sau nu se ating niciodată dacă nu există un parteneriat între consilierul școlar și celelalte persoane semnificative din viața copilului”, ne-a spus Liliana Jeni Mihai, șefa Centrului Județean de Resurse și de Asistență Educațională (CJRAE) Vrancea.
E nevoie de tutore legal care să protejeze drepturile copilului
Dincolo de vulnerabilitățile emoționale cărora acești copii trebuie să le facă față, de sentimentul de vină pe care îl resimt și pe care nu știu cum să îl învingă, ei sunt nevoiți să se confrunte și cu vulnerabilități sociale și legale. Astfel, în lipsa ambilor părinți sau a unui reprezentant legal, accesul copiilor la servicii de educație, sănătate, protecție juridică și beneficii sociale este limitat, aspecte care au fost dezbătute la o conferință, în capitală.
Organizația Salvați copiii și Tribunalul București au organizat, la finalul lunii noiembrie, o conferință pe această temă, tocmai pentru a aduce în atenția instituțiilor abilitate și a opiniei publice aceste aspecte. Și pentru că și Vrancea are se confruntă cu acest fenomen, inspectorul școlar general adjunct, profesorul Aurel Șelaru, inspectorul educativ Mihaela Simion și șefa CJRAE, Liliana Jeni Mihai, au participat la conferința de la București, intitulată „Provocări și soluții în protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – către o abordare națională”.
Au fost dezătute aspecte legislative și despre intervenția psiho-socială pentru protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, bune practici și propuneri de îmbunătățire. Întâlnirea a venit ca urmare a amplorii pe care a luat-o fenomenul în ultimii ani, ceea ce face necesară dezvoltarea la nivel național a unei rețele de servicii de suport destinate acestor copii și monitorizarea aplicării prevederilor legislative.
Laura Andrei, președintele Tribunalului București, a punctat nevoia ca instituțiile statului să fie într-o permanentă legătură cu părinții. „Numirea unui reprezentant legal este un act necesar, fără de care copiii care rămân singuri acasă sunt lipsiți, practic, de protecția juridică de care beneficiază toți copiii. Nu este suficient ca acești copii să fie lăsați în grija unor persoane de încredere, ci este nevoie și de acest gest juridic, care le garantează accesul la toate serviciile de care au nevoie”, a precizat Laura Andrei.
Peste 100 de elevi din Vulturu, fără părinți
Cea mai numeroasă comunitate de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate din mediul rural vrâncean se află în Vulturu. La școala din localitate sunt înregistrați 98 de elevi care au cel puțin un părinte plecat la muncă și 11 elevi care au ambii părinți departe de ei. În mediul urban, în capul listei se află Adjudul. Aici, 110 elevi de la Colegiul Național Emil Botta au unul sau ambii părinți plecați din țară. Urmează Colegiul Tehnic Valeriu D. Cotea din Focșani, care înregistrează 109 elevi în această situație, și Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu, cu 103.
La polul opus sunt Grădinița nr.2 din Focșani, unde sunt 2 preșcolari în această situație, dintre care unul are un singur părinte plecat și unul cu ambii părinți plecați. La grădinița nr. 23 este un singur copil cu un părinte plecat. Există și două unități școlare care nu au nici un elev cu părinții plecați din țară. Este vorba despre Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă (CSEI) Mihălceni și CSEI Măicănești.
