Zoița Mocăniță, o bunicuță din Vulturu, le umple sufletele de bucurie tuturor celor care îi pășesc pragul casei și au răbdare să îi asculte poeziile pe care le recită cu o dragoste imensă. Dragoste pentru cele scrise dar și pentru cei cu care stă de vorbă. La cei aproape 90 de ani, tanti Zoița, căci așa îi spune toată lumea, este un exemplu pentru toată comunitatea din Vulturu. Bătrâna compune poezii patriotice și religioase, care sunt, mai degrabă, imnuri în care își evocă dragostea de țară, de pământ și rugăciuni închinate divinității, despre care crede că i-a dat darul și harul de a compune. Zoița Mocăniță spune că toată viața a fost o „țărancă”, dar care a făcut cu dragoste tot ceea ce a realizat, a crescut patru copii, a fost o gospodină desăvârșită care și-a întreținut gospodăria.
Singurul regret ale poetei din Vulturu este faptul că nu mai vede bine pentru a putea lucra și a citi. „Compun de mult, mi le pune Maica Domnului în cap. Mă duc mereu la sfânta biserică și mă inspir. Compun și rugăciuni, le știu pe toate. Îmi pare rău că nu mai văd să citesc, dar în rest îi mulțumesc bunului Dumnezeu că uite acuși fac 90 de ani”, ne-a spus Zoița Mocăniță. Deși compune de ani buni de zile, poeziile femeii nu sunt încă strânse într-un volum care cu siguranță ar fi apreciat și totodată ar fi un exemplu de urmat pentru dragostea și mândria de țară și mai ales de vultureancă, pe care le poartă în suflet. Poeta comunei este cunoscută de toată suflarea din Vultutu, mai ales de autorități, care vor să o promoveze. În semn de respect pentru ea și pentru felul în care înțelege să fie un exemplu pentru toți cei cu care intră în contact, îi vor aduna poeziile într-un album, cu care o vor cadorisi, cel mai probabil chiar de ziua ei. „Tanti Zoița este o femeie extraordinară, o poetă populară, care compune poezii de ani întregi. A participat la serbările comunale, e o finețe de femeie, care va împlini 90 de ani pe 29 ianuarie 2018. Nu a scris nici o poezie, pe toate le are în minte. Noi vrem să îi facem un album cu poeziile pe care ni le spune. Ați observat că scrie mai mult poezii patriotice și religioase, este o româncă adevărată și vrem să îi facem această bucurie”, ne-a declarat Nicușor Păcuraru, primarul comunei Vulturu.
Edilul ne-a mai spus că tanti Zoița este invitată la emisiunea „La Măruță” de la ProTv, miercuri, 6 decembrie pentru a spune țării întregi cum simte și trăiește românește o femeie simplă de la țară, dar cu o dragoste imensă pentru țara în care s-a născut. Pe lângă dragostea de comuna natală și cea de țară pe care le evocă în poeziile sale, poeta vultureancă spune că se mai mândrește și cu o nepoată talentată, care îi calcă pe urme și scrie poezii, dar la fel ca și ea, doar de ele știute. În cele ce urmează vă prezentăm două dintre poeziile pe care tanti Zoița ni le-a recitat, două poezii dedicate mândriei de a fi român, mai ales că de curând am sărbătorit Ziua națională a României.
„Sunt româncă”
Floricică de pe Luncă
M-a făcut mama româncă
M-a scăldat în râul Putna
Să-mi iubesc cu drag comuna
M-a culcat pe floricele
Să iubesc dealuri și vâlcele
Să iubesc și țara toată
Că-i din moși strămoși donată
Mi-a dat graiul românesc
Și portul scump vrâncenesc
Mângâindu-mă pe frunte
Îmi vorbește dulci cuvinte
Nu uita vorba ce-ți spun
Că ești viță de român
Graiul, portul și acest pământ
Iubește-le nespus de mult
Eu niciodată n-am să uit
Al mamei duios cuvânt
Le-am iubit și le iubesc
Cât în lume eu trăiesc
Iar atunci, atunci cândva
Scris cu aur voi lăsa
În țara ta să fii stăpân
Și nu uita că ești român.
România
O, țară scumpă, Românie,
Cât de dragă-mi ești tu mie
Cu munți, cu dealuri și câmpii
Și ape limpezi de izvor
Românie, țara mea de dor!
Glie-n care m-am născut
Și cuib în care am crescut.
Pe acest pământ cu verdeață
O bună mamă mi-a dat viață.
Eu am crescut un voinicel
Cu brațe tari ca de oțel
Sub aripa caldă a ta
Românie, ești mama mea!
Cu dor tu m-ai legănat
Și-n șoapte m-ai dezmierdat
Mi-ai fost leagăn de vecie
Mult iubită Românie.
Tu m-ai învățat să vorbesc
Acest grai dulce strămoșesc
Tu m-ai învățat să iubesc
Acest scump pământ românesc
Iar portul ce mi l-ai lăsat
Eu cu dragoste l-am purtat
De aceea te iubesc
În viața ce azi o trăiesc
Și oricât pe lume voi trăi
Numele tău îl voi slăvi.
