Lăsatul secului – „ca la o masă de nuntă“. În Postul Crăciunului, „mâncăm pește în funcție de pensiile pe care le avem“

0
1780


Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului începe pe 15 noiembrie și ține 40 de zile, până pe 24 decembrie inclusiv. Acesta este primul din anul bisericesc și ultimul din anul calendaristic. Acest post simbolizează bucuria, pregătindu-i pe credincioși pentru marea sărbătoare a Nașterii lui Iisus Hristos. Creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce” până în seara Sfantului Filip, pe 14 noiembrie. Acest post este ușor, așa cum spun unele persoane, pentru că se mănâncă pește des. Se face dezlegare la pește când Biserica Ortodoxă prăznuiește „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea. De asemenea, se face dezlegare la pește și în zilele cu sfinți însemnați sau în zilele de sâmbătă sau duminică. Unele persoane țin tot postul, iar altele îl țin doar miercurea și vinerea.
    Gospodinele se pregătesc pentru lăsatul secului cu bucate tradiționale alese, plăcintă cu brânză, cozonac, aperitive, friptură sau sarmale. Pregătesc o masă festivă pentru familie, dar și pentru musafiri. De asemenea, sticlele cu vin și cu țuică din noua recoltă stau la loc de cinste. Lăsatul Secului reprezintă un bun prilej de distracție al gazdelor alături de persoane dragi.
    Doamna Maria Rusu, din Focșani, pregătește în ultima zi de dinaintea postului bucate precum poale în brâu, sarmale și friptură. „Tradiția la mine e să las sec ca la o masă de nuntă, cu sarmale din carne, friptură de pasăre, cu vin și vișinată. Fac și poale în brâu moldovenești. De când începe postul, trecem la bucate de post. Atunci fac sarmale de post, pilaf, dar și alte mâncăruri. E un post ușor, se mănâncă și pește. Mâncăm pește și în funcție de pensiile pe care le avem. Dacă avem pensii mai bune, mâncăm pește mai bun”, mi-a zis doamna Rusu. Alte două doamne, tot din Focșani, spun că în ultimii ani nu au mai ținut post din motive de sănătate și acum nu mai au vreun obicei anume. Însă, înainte se pregăteau serios pentru lăsatul secului, gătind cele mai gustoase preparate. „Noi acum nu mai putem ține post pentru că facem insulină. Și așa avem multe restricții la mâncare. Èšineam înainte. Ce ne mai pregăteam de lăsatul secului, cu de toate. Făceam mereu plăcinte, uneori mai făceam și cozonac. Făceam și sarmale și friptură”, mi-a mărturisit una dintre cele două doamne.
    Doamna Ionelia, din Dumbrăveni, ține și ea post, dar și familia ei. Consideră că, în general, postul reprezintă calea spre mântuire a sufletelor noastre, iar acest post reprezintă un motiv de bucurie, bucuria nașterii lui Hristos. Pe toată perioada postului, miercurea și vinerea, Ionelia nu va găti mâncare de dulce, ceea ce înseamnă că din meniu vor lipsi carnea, ouăle și lactatele. Se pregătește de lăsatul secului pregătind o masă mare în familie. „Postul este calea spre mântuire a sufletelor noastre. Fără post și rugăciune nu te poți împărtăși. Pregătesc pentru familia mea, marți seara, ceva din carne, că după nu mai mâncăm carne. Cred că facem o friptură. Aș face și plăcinte. Nu e un post greu. Se găsesc bucate. Am toate rafturile din beci pline”, mi-a spus doamna de la Dumbrăveni.
    O bătrânică, din Jariștea, pregătește mai multe bucate „de dulce” ca de lăsatul secului, iar în prima zi de post pregătește vasele pentru mâncarea de post. Chiar dacă e singură, ea face plăcinte și sărmăluțe și duce și la nepoți. „Èšin tot postul. De când mă știu țin post. O să fac ca de lăsatul secului niște plăcinte și niște sarmale cu foi de varză. Eu sunt singură, dar mai duc și la nepoți. Cum începe postul, gata cu grăsimea animală. Spăl bine toate vasele și oalele. Fierb apă în ele cu puțin detergent de vase ca să se curețe bine”, mi-a zis bătrânica.
    (În trecut,) odată cu lăsatul de sec pentru Postul Crăciunului începeau să se organizeze în sat clăcile și șezătorile. Acestea aveau, în principal, un scop lucrativ dar, într-o societate în care oamenii nu se însingurau în fața televizorului și a calculatorului, acestea erau un grozav prilej de a socializa.
    Postul a fost rânduit pentru folosul duhovnicesc al omului, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Această perioadă este una de pregătire nu numai trupească, ci mai ales sufletească, pentru a pătrunde în taina Nașterii Domnului, începutul mântuirii noastre. (Ziarul Lumina).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here