Marmura lui Michelangelo: o piatră de un „alb pur”, dar „murdară” din perspectiva ecologiștilor

0
525


Marmura extrasă din localitatea italiană Carrara este folosită de peste 2.000 de ani, fiind utilizată la construirea de monumente în timpul Romei Antice, la realizarea unor veritabile capodopere ale sculpturii în Renaștere și la ridicarea moscheilor din epoca modernă, însă această industrie de nișă ce are mare succes se află în prezent sub presiunea campaniilor demarate de organizațiile ce militează pentru protejarea mediului înconjurător, care îi cer să se reformeze și să devină mai „curată” din punct de vedere ecologic, informează DPA.
Timp de multe secole, unul dintre cele mai prețioase sortimente de marmură din lume, preferat de Iulius Cezar, Michelangelo și Mussolini, a fost extras din Alpii Apenini, în apropiere de Carrara, un oraș din nord-vestul provinciei italiene Toscana. „Marmura noastră nu este nimic altceva decât lumină transformată în piatră”, obișnuiesc să spună localnicii atunci când vorbesc despre această marmură, pe care Michelangelo a folosit-o atunci când a realizat legendara sculptură a lui David, o capodoperă a Renașterii și un simbol al Florenței. „Există și alte tipuri frumoase de marmură, însă cea din Carrara este un sortiment clasic, de un alb pur”, a declarat Alvise Lazzareschi, operatorul unei cariere de extracție, potrivit căruia familia sa a început să lucreze în această industrie după ce a fugit din Florența în anii 1470.
Alvise Lazzareschi, care consideră că strămoșii lui au părăsit Florența după ce au luat parte la puciul eșuat organizat de familia Pazzi împotriva familiei domnitoare, Medici, administrează una dintre cele mai vechi cariere de marmură în aer liber, rămasă activă încă din secolul I e.n. De atunci, marmura de Carrara a fost folosită la construirea Columnei lui Traian din Roma, la colonadele din Piața Sf. Petru, la statuile expuse în Capitol Hill din Washington și, recent, la Marea Moschee (Moscheea Șeicului Zayed) din Abu Dhabi și la clădirea Operei din Oslo.
„Marmura de Carrara are fani în lumea întreagă”, spune Erich Luchetti, un lider al industriei locale de marmură. „Suntem buni în ceea ce privește vânzarea produselor noastre și, chiar dacă avem concurență din partea marmurei din China și din India, nu am suferit în timpul recesiunii globale de după criza din 2008”, a adăugat el. Aproape 1 milion de tone de blocuri de marmură au fost extrase anul trecut din 80 de cariere, inclusiv 150.000 de tone dintr-un sortiment cu o calitate de top, denumit „statuario”, oferind locuri de muncă pentru peste 4.400 de persoane, potrivit Confindustria — Confederația generală a industriei italiene.
Însă, una dintre cele mai de succes industrii de nișă ale Italiei este pusă sub presiune, fiind somată să se reformeze și să se „curețe”, în special de un primar care a dobândit experiență la începutul carierei sale lucrând ca activist ecologist și voluntar într-o parohie catolică, înainte de victoria lui surprinzătoare obținută la alegerile electorale organizate în iunie. „Avem multe lucruri de reglementat”, a spus Francesco De Pasquale, care a candidat din partea Mișcării Cinci Stele (M5S), o formațiune politică anti-sistem, punând astfel capăt unei guvernări de stânga ce a durat peste 60 de ani în Carrara. El i-a criticat pe predecesorii lui în această funcție, pe care îi consideră „prea slabi” în eforturile de reglementare a carierelor de marmură. „Marea noastră problemă constă în milioanele de tone de sol care sunt aruncate” ilegal, ca deșeuri, ce provin din cariere, a declarat Francesco De Pasquale într-un interviu telefonic, avertizând că acumularea deșeurilor sporește riscul de producere a unor avalanșe și alunecări de teren.
În 2003, o inundație majoră care a ucis o persoană a fost agravată de deșeurile de marmură care s-au scurs pe pantele munților, a spus primarul italian. Industria de extracție a marmurei nu a fost în mod direct învinovățită pentru o altă inundație, produsă în 2014, însă evenimentul a sporit teama localnicilor față de dezastrele naturale. „A fost picătura care a umplut paharul”, a spus Francesco De Pasquale.
Îngrijorările primarului italian sunt sprijinite de un studiu realizat de o asociație ecologistă, Legambiente, care a estimat că în 2016 aproape 600.000 de tone de sol au fost aruncate ilegal în apropiere de carierele de marmură, în creștere cu 143.000 de tone în raport cu anul 2006. Potrivit lui Giuseppe Sansoni, un membru al filialei locale a asociației Legambiente, fost inspector al Agenției regionale pentru mediu, în prezent pensionar, în Carrara există o altă problemă: particulele de praf de marmură pătrund în solul poros al muntelui, contaminând izvoarele locale. „Consiliul ar trebui să emită un ordin pentru a păstra carierele curate”, pentru a împiedica „solul și praful să o ia razna”, a declarat Giuseppe Sansoni pentru DPA. „Din păcate, nu există cariere curate, întotdeauna a fost astfel”, a adăugat el.
Administratorii carierelor locale spun că acest lucru ar fi „imposibil” și se plâng din cauza „opoziției ideologice” manifestate față de o industrie pe care ei o consideră deja foarte bine reglementată. „Am făcut cu adevărat pași mari pentru a reduce amprenta noastră ecologică”, a spus Erich Lucchetti. El se declară deosebit de mândru în legătură cu un proiect-pilot ce experimentează reciclarea deșeurilor de marmură pentru a reamenaja plajele erodate de mare. Aceleași deșeuri pot fi folosite pentru fabricarea pastei de dinți, a produselor de înfrumusețare și a unor substanțe chimice.
Pe lângă asociațiile ecologiste, administratorii de cariere sunt vizați și de o lege regională care încearcă să anuleze un decret din 1751 ce oferă multora dintre ei drepturi de extracție pentru totdeauna. Administrația din provincia Toscana dorește să atribuie aceste drepturi de exploatare prin licitații publice. O astfel de măsură ar deschide calea investitorilor străini care ar putea să preia controlul asupra industriei marmurei, avertizează administratorii italieni. Una dintre companiile locale, Marmi Carrara, este deja deținută în procent de 50% de familia saudită a fostului lider al organizației teroriste al-Qaeda, reamintesc localnicii. „Am primit deja multe oferte de la chinezi. Nu sunt sigur ce beneficii am obține de pe urma globalizării”, a declarat Alvise Lazzareschi. „E bine pentru comunitatea locală că aceste cariere sunt administrate de localnici”, a adăugat antreprenorul italian.
Muncitorii care lucrează în munții de unde este extrasă marmura sunt de acord cu nevoia de conservare a tradițiilor locale. „E o muncă grea, suntem mereu expuși în fața elementelor naturii și este periculos”, a spus Mirko, un muncitor de 42 de ani, menționând că cinci dintre colegii lui au murit la locul de muncă între anii 2014 și 2016. „Eu sper însă că fiul meu în vârstă de șase ani îmi va călca pe urme. E o chestiune care ține de mândria familiei noastre”, a adăugat el.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here