SCARLATINA în Vrancea: 8 cazuri anul acesta, 36 anul trecut; care sunt simptomele și cum se tratează

0
4929


O elevă de clasa I, de la Școala Ștefan cel Mare (nr 9), din municipiul Focșani, a fost diagnosticată pe data de 14 octombrie cu scarlatină. Toți colegii fetiței, care erau prezenți la școală, au fost consultați atunci de medicul școlar, la cererea Direcției de Sănătate Publică Vrancea, după cum ne-a spus dr. Janina Lazăr, medic epidemiolog. „S-a luat legătura cu medicul școlar, pentru că DSP-ul, conform metodologiei, intervine doar la minim trei cazuri, pentru a putea fi investigată situația. L-am rugat să consulte toată colectivitatea, ceea ce s-a și întâmplat. Mi-au adus și un tabel cu toți copiii din colectivitate, iar sfatul a fost ca la cei care au angine faringiene, adică cei care au gâtul roșu, să li se recomande recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea purtătorilor asimptomatici. Dintr-un total de 28 de elevi, cinci erau absenți, dintre care și cel cu scarlatină, iar 9 prezentau angine eritematoase, adică aveau gâtul roșu. Dorim să monitorizăm colectivitatea și să depistăm purtătorii asimptomatici care pot să transmită în continuare celor din jur. Până în prezent boala nu s-a mai instalat la nici unul dintre contacți”, ne-a precizat dr. Janina Lazăr, medic epidemiolog în cadrul DSP Vrancea. 
    Scarlatina este o boală infecțioasă contagioasă, mai rar întâlnită în prezent, cauzată de difuzarea în organism a toxinelor secretate de  streptococul de tip A. Această boală afectează aproape exclusiv copiii. Ea se transmite prin inhalarea picăturilor de salivă emise de un subiect infectat cu streptococul  de grup A. „Scarlatina este o boală a copilăriei cu transmitere aerogenă, dar, comparativ cu rujeola, rubeola, varicela, este produsă de streptococul betahemolitic de grup A. Din grupul A face parte streptococul Pyogenes și, în funcție de locul în care este cantonat acest streptococ, determină anumite boli. Streptococul Pyogenes, dacă este cantonat în gât, poate determina scarlatina, dacă se află cantonat în piele determină erizipelul. De asemenea, dacă este cantonat în gât poate să determine anginele streptococice (acele angine purulente, cu febră înaltă, sunt de natură streptococice). Nu toți copiii care au streptococ la nivel faringian pot face scarlatina, numai cei care au tulpina de streptococ betahemolitic, ce elimină o toxină ce produce scarlatina”, a mai precizat dr. Janina Lazăr.

    Scarlatina o putem recunoaște după erupția care apare la nivelul pielii. Semnul de debut al scarlatinei este febra înaltă (39-40 de grade), cu stare de rău generală, cu limba încărcată, saburală (cu aspect alb-gălbui, nisipos – n.r.), care în funcție de evoluție, începe să se descuameze, de la vârf spre bază până devine zmeurie. Un alt semn de recunoaștere a bolii sunt durerile în gât, pentru că poarta de intrare este la nivel orofaringian. Durerile articulare pot apărea în primele două-trei luni de boală, dacă aceasta nu este tratată corespunzător. „Copiii cu scarlatină sunt dispensarizați pe o perioadă de trei luni, prin analize repetate pentru a depista starea de purtător sau apariția complicațiilor, iar acestea sunt: reumatism articular acut, glomerulornefrită poststreptococică, cardite streptococice. După terminarea tratamentului, copilului trebuie să-i fie recoltate două exudate faringiene, care trebuie să fie negative, pentru a se putea întoarce în colectivitate. Din momentul depistării, copilul trebuie tratat, izolat până în a 21 – a zi. El poate fi internat sau ținut în izolare și acasă. De cele mai multe ori, copiii sunt internați. După tratament, la 48-72 de ore se repetă exudatul faringian, pentru a se vedea dacă tractul oro-faringian a fost sterilizat sau nu. De asemenea, exudatul faringian mai are și rolul de a depista purtătorii sănătoși, pentru că se poate întâmpla ca după dispariția bolii, copilul să rămână purtător de streptococ. Dacă este în continuare prezent, trebuie continuat tratamentul, până când se sterilizează. După terminarea tratamentului, pacientul este dispensarizat pe o perioadă de trei luni de zile. Asta înseamnă că el este consultat de către medicul de familie din punct de vedere cardiologic, renal, articular. Părintele trebuie să știe că datoria sa este de a merge la control cu copilul, atunci când este chemat. La control se va cere să se facă examen urinar, pentru că astfel este urmărită funcția renală, se va cere examen serologic, pentru depistarea markerilor de inflamație, acestea examene vor fi urmate în luna a doua și a treia de examene clinice”, a mai spus dr. Janina Lazăr.

    Contacții familiari ai persoanei cu scarlatină sunt urmăriți și vor primi tratament profilactic, conform recomandărilor medicului infecționist. Pentru  streptococul betahemolitic se recomandă antibioticele din clasa penicilinelor. Scarlatina este o boală a colectivității care apare în special la colectivitățile de preșcolari, la grupa de 5-9 ani și este strict legată de transmiterea aerogenă.
    Anul acesta, județul Vrancea a înregistrat 8 cazuri de scarlatină și două cazuri de angină streptococică, iar anul trecut au fost înregistrate 36 de cazuri de scarlatină și 16 cazuri de angină streptocică. Sursa de boală este omul bolnav sau persoanele purtătoare asimptomatice. Se recomandă menținerea igienei personale (spălatul mâinilor cu apă și săpun, suflatul nasului în batistă, acoperirea nasului și a gurii când se tușește și când se strănută). „Ar trebui ca la intrarea în colectivitate, la reîntoarcerea din vacanțele școlare și după episoadele de boli să se ceară aviz epidemiologic cu probe de laborator. Ar trebui ca la școală să prezinte toți copiii exudatul faringian”, a mai precizat dr. Janina Lazăr.
    Medicul de familie are un rol major în urmărirea și dispensarizarea cazurilor izolate sau din focarele de angină streptococică/scarlatină: urmărirea evoluției simptomatologiei la 72 de ore după administrarea tratamentului dacă pacientul a fost izolat la domiciliu; urmărirea contacților familiali ai cazului de angină streptococică/scarlatină timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav; în cazul pacienților cu istoric personal, familial de reumatism articular acut și cu exudat pozitiv, se va efectua exudat tuturor contacților familiali chiar dacă sunt simptomatici sau asimptomatici; dacă un pacient are mai mult de trei episoade simptomatice de angină streptococică/scarlatină în utlimele trei luni, tuturor membrilor din familie li se va recolta exudat faringian și orice purtător va fi tratat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here