Cele trei puncte de lansare a rachetelor antigrindină realizate în acest an sunt funcționale, operaționale și au toate autorizările necesare de la instituțiile statului. Instituția Prefectului a anunțat, ieri, că punctele de la Vîrteșcoiu, Urechești, Vînători dețin inclusiv „autorizația de la aviație pentru a trage cu rachete”, obținută în data de 7 aprilie. Cele trei puncte de lansare au fost realizate în acest an, fiind parte a programului de dezvoltare a sistemului antigrindină. Programul de extindere a sistemului antigrindină prevede că în acest an trebuie realizate 34 puncte operaționale pentru lansarea rachetelor, care asigură protecția unei suprafațe de 500 mii hectare. Iar suprafața protejată împotriva căderilor de grindină va ajunge la 835 mii hectare, cu 60 puncte de lansare a rachetelor antigrindină. Calculele specialiștilor arată că un leu investit în sistemul antigrindină protejează în jur de 10 -14 lei. „Prin programul de guvernare s-au alocat pentru sistemul național antigrindină pentru anii 2017 și 2018 în jur de 45 de milioane de euro. Numai pentru acest an avem 20 de milioane de euro, fonduri considerăm noi mai mult decât suficiente ca să implementăm acest sistem la nivel național. Până la sfârșitul anului vom construi încă 26 de puncte de lansare și vom avea în total în jur de 60 și între 800.000 și un milion de hectare protejate sută la sută, deși influența este mult mai mare pentru că un punct de lansare protejează 15 kilometri pătrați, dar influența este pe 40 de kilometri pătrați. De asemenea, vom avea până la finele anului și 7 unități noi de lansare și trei centre de comandă”, a spus Gheorghe Căunei Florescu, directorul general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, la tragerile inaugurale antigrindină din acest an.
Ministerul Agriculturii a arătat în repetate rânduri că tehnologia folosită la combaterea grindinei folosește iodura de argint și este folosită cu succes în multe alte țări, nefiind asociată în nici un caz cu apariția secetei. Practic, prin aceste intervenții, gheața este transformată în apă. „Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare a vaporilor de apă din nor și se elimină astfel pericolul producerii de grindină, iar masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare. În concluzie, activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanța generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcției acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creșterea și uniformizarea precipitațiilor numai în aria de combatere și adiacentă acesteia”, se arată în comunicatul Ministerului. Acesta precizează că scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor este de a asigura protecția culturilor agricole precum vii, livezi, sere precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
