„Părintele Valerian Grecu: monahul din livada cu sfinți”
În contextul anului omagial al mărturisitorilor creștini din timpul prigoanei comuniste, Editura Agnos din Sibiu, aduce în atenția cititorilor cartea „Părintele Valerian Grecu: monahul din livada cu sfinți”, de Romeo Petrașciuc. Cartea „Părintele Valerian Grecu: monahul din livada cu sfinți” adună interviuri realizate de jurnalistul și teologul Romeo Petrașciuc cu monahul Valerian Grecu, martor și mărturisitor luminos al unui fragment de istorie însângerată a României, când „pușcăriile s-au transformat în catedrale” (p. 95). (…)
Intrat în mănăstirea Sihastru din ținutul Vrancei, în apropiere de Vladimirești, la o vârstă fragedă, sub îndrumarea celor doi părinți duhovnicești – Arsenie Boca și Ioan Iovan – care resuscitau viața duhovnicească într-o epocă de grea cumpănă, convertind inimile la Hristos, Valerian Grecu, nu are parte multă vreme de tihna mănăstirii, ci este arestat, parcurgând vămile chinului din împărăția morții, într-un proces de creștere a lui Hristos întru sine, creștere roditoare de iertare, chiar și a torționarilor.
Provocată prin întrebări deloc comode, memoria vie a monahului Valerian Grecu redeschide sinaxarul temnițelor, făcând posibilă întâlnirea cititorului cu personalități ale Ortodoxiei românești, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Ilie Lăcătușu, părintele Dimitrie Bejan, Preasfințitul Nicolae Popovici, Gheorghe Precupescu, Maica Veronica, Maica Mihaela, Maica Teodosia (Zorica Lațcu) și alți martiri ai regimului torționar, de exemplu un grup de adventiști, care și ei Îl mărturiseau pe Hristos în închisoare, în felul lor. (…)
Din mărturia monahului Valerian nu lipsesc nici figurile trădării – „Anne” și „Caiafe” ale momentului – , ca și scene cu adevărat patericale, dominate de chipurile smerite și ferme ale celor doi piloni ai credinței – Arsenie și Ioan – sau ale maicilor de la Vladimirești. Notele explicative ale autorului și fragmentele preluate din memoriile lui Petre Pandrea, avocat, scriitor și publicist român, contemporan implicat în evenimentele vremii, întregesc tabloul înfățișat de părintele Valerian. (…)
Articolul integral pe http://bit.ly/2rQLhNy
Maria Curtean
Preotul Nicolae Bălănuță din Focșani, în temnița comunistă
S-a născut la 27 august 1911 în Străoane de Jos, județul Vrancea. După absolvirea Seminarului Teologic din Galați și a Facultății de Teologie din Cernăuți, la 25 iulie 1935, tânărul Bălănuță a primit darul preoției pe seama Parohiei Păulești, județul Vrancea. Date despre activitatea sa pastoral-misionară nu se regăsesc în dosarul penal întocmit de Securitate. Aflăm că în 1941 a fost mobilizat pe frontul de est în calitate de confesor militar și că la 20 august 1944 a căzut prizonier la sovietici. La 17 iunie 1946 a fost repatriat. Ulterior, avea să ajungă preot la capela militară din Focșani, mai apoi devenită Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și chiar să ocupe postul de protopop de Focșani. În această postură, la 25 ianuarie 1958 a fost ridicat de Securitate și trimis în arestul Direcției Regionale a Ministerului Afacerilor Interne din Galați. După întocmirea formelor penale preliminare, la puțin timp a fost trimis în lagărul de muncă forțată de la Culmea. (…), prin Ordinul MAI nr. 10.003 din 15 aprilie 1958, părintele Bălănuță era trimis în detenție administrativă, în lagăr de muncă, pentru o perioadă de 36 de luni. De la Culmea, în septembrie 1959 este mutat în lagărul de la Periprava. Câteva luni mai târziu este anchetat asupra trecutului său politic. Preotul Bălănuță nu recunoaște să fi fost șef de garnizoană legionară, ci doar un simplu membru legionar înscris în 1940, de circumstanță, și fără să fi deținut funcții. (…) La 23 februarie 1961 a fost eliberat din lagărul de la Periprava. S-a întors la Focșani, în mijlocul familiei, dar nu i s-a permis reintegrarea în preoție. O perioadă de timp a lucrat ca muncitor la Fabrica de Mobilă din Focșani. Mai apoi avea să fie reintegrat la Parohia Cosmești, iar după un an, la fosta capelă militară din Focșani. La 17 iulie 1986 a decedat. A fost tatăl celebrei actrițe Leopoldina Bălănuță.
Articolul integral pe http://bit.ly/2rIeLLs
Adrian Nicolae Petcu
