În tradiția noastră populară, luna mai indică, prin denumirile sale, timpul florilor (Florar, Florariu) și exuberanța vegetației (Frunzar). În acest an, este marcată de două sărbători creștine importante Sfinții Mari Împărați Constantin și mama sa, Elena (21 mai) și Înălțarea Domnului (25 mai). Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore.
Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Se presupune că s-ar putea trage și din ”maiores”, care înseamnă bătrâni menționează site-ul limbaromana.md, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeița ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeița primăverii și căreia preoții lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.
Soarele — Luna
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 06 h 06 m și apune la ora 20 h 20 m, iar, la sfârșitul lunii, răsare la ora 05 h 35 m și apune la ora 20 h 52 m. La 21 mai, se face trecerea în semnul zodiacal Gemeni.
Luna — reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 4 mai — Lună Nouă (Luna începe să crească) la 14 h 06 m; la 12 mai — Luna la Primul Pătrar la 03 h 46 m; la 20 mai — Lună Plină (Luna începe să descrească) la 01 h 54 m; la 27 mai — Luna la Ultimul Pătrar la 02 h 00 m, potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Luna mai în tradiția populară
Zicala populară ”Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitații abundente, lipsite de grindină și piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite și prisăcile dau randament maxim, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (2000).
Sărbătorile populare din luna mai sunt puține cu data fixă: 1 mai — Arminden; 12 mai — Sf. Gherman (Harmanul viermilor); 21 Mai — Constantin Graur (Constandinu Puilor) și 25 mai — Ioan Fierbe Piatra și mai sunt și cele cu dată mobilă, în funcție de data la care s-a sărbătorit Paștele (16 aprilie a.c.): Robotitul Èšestelor, Joile Verzi, Moșii de Ispas, Înălțarea Domnului. Ziua de 21 mai — Constantin Graur (Sf. Mari Împărați Constantin și Elena) — se serbează pentru apărarea recoltelor și marchează încheierea semănatului la cereale.
În 2017, sărbătoarea Înălțarea Domnului cade pe 25 mai. Personajul mitic care ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la cer, celebrat în ziua de joi din săptămâna a șasea după Paști, se numește Ispas și întrucât acesta ar fi fost un om vesel, credincioșii caută să fie bine dispuși în această zi.
Sărbătoarea cabalină cu dată mobilă (ziua de joi din a șasea săptămână care urmează după Paști), sinonimă cu Joia Iepelor, când se crede că, pentru un ceas și pentru o singură dată pe an, se satură caii de păscut iarbă, se numește Paștele Cailor. Se pare că în vechime, această sărbătoare a fost o zi a soroacelor, termen limită când se încheiau sau se lichidau diferite înțelegeri și afaceri. Deoarece în Calendarul popular, Ispasul avea data mobilă, care varia, de la un an la altul, cu un număr mare de zile, importanța sărbătorii s-a diminuat treptat, căpătând un sens peiorativ: zicala populară Paștele Cailor înseamnă a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a amâna până la „Sfântu așteaptă”, a nu se ține de cuvânt.
