Istoria Monumentului din Piața Unirii Focșani

17
6315


Pentru a fi de folos la următoarele reparații, în alcătuirea documentațiilor specifice, și pentru că monumentul respectiv amintește tuturor că orașul  Focșani a reprezentat mai mult decât altele din țară în ceea ce privește istoria formării României, în acest an, când s-au împlinit 41 de ani de la inaugurare, ar fi bine să cunoaștem mai multe date despre acesta sau cel puțin să aflăm că în depozitele Arhivelor Naționale se păstrează dosarul întocmit la Atelierul de Proiectare al județului Vrancea, constituit ca  proiectul nr. 690/1975 și care conține următorul Memoriu General:
În urma vizitei conducerii de Partid și de Stat, în anul 1966 în Municipiul Focșani  s-a trasat sarcina realizării Pieții Unirii și a monumentului Unirii, simbol al Unirii celor două principate. Începând din anul anul 1967, pas cu pas, s-a trecut la rezolvarea acestor hotărâri, începînd cu concursul pentru piață din anul 1967, studii de amplasament, proiecte de execuție și ajungând la taluzare în anul 1974, prin realizarea întregului ansamblu de blocuri, a pavajelor și angajînd proiectarea monumentului.

Proiectul monumentului a fost realizat de maistrul Ion Jalea și un grup de proiectanți din cadrul atelierului de proiectare. Monumentul va fi reprezentat dintr- un obelisc cu înălțimea de 19,64 și un tur la bază din bronz ce are figurate scene din istoria neamului românesc și a Unirii Principatelor, având fixate circa 85 de personaje pe întreg tronul. La turnarea de jos a obeliscului se prevede montarea unui ecuson de bronz. Prin urmare, Monumentul Unirii va fi amplasat în piața Unirii conform proiectului în faza STE avizat de Consiliul Popular al județului Vrancea. Monumentul va fi amplasat în axul bisericii Sf. Ion Botezătorul și în axul Consiliului Popular Județean Vrancea, latura lungă.
Amplasamentul a fost studiat cu ani în urmă și de ISART București prin STE-ul întocmit în anul 1972 și avizat de control. În urma execuției Pieții Unirii din zona centrală a municipiului s-a lăsat loc pentru executarea monumentului. Acesta avea la bază un rând de trei trepte, de 30 cm înălțime și lățimea de 80 cm. Lățimea treptelor va  permite circulația pe toate nivelele, inclusiv în jurul tronului, unde lățimea va fi de 1,50. Baza acestor trepte va avea forma de octogon, formă ce a fost stabilită la ultima consultare cu conducerea județului împreună cu maestrul Ion Jalea și arhitectul Mircea Mihai din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă. S-a trecut la această  modificare deoarece se considera că aceste trepte vor fi circulate, permițând chiar executarea unor hore în zile festive, lucru ce nu se putea efectua în proiectul inițial ce avea laturile pătrate.

Monumentul se va compune dintr-un trunchi de piramidă de 14,60 încheiat în vârf cu o piramidă de 0,60 m, un tron de 2,40 m din bronz și trei trepte de formă octogonală în plan. Înălțimea totală a monumentului va fi de 19,64. Întregul edificiu se va executa pe o fundație existentă realizată special în acest scop, în anul 1974, o dată cu piața.  Adâncimea fundației de 4 m din beton având aspectul unui tub de beton armat, cu grosimea variind între 25 cm la bază și 10 cm în vârful trunchiului. Prin soluția adaptată se va reduce în mod substanțial volumul de beton și oțel. Între cota 3,34 și 4,44 betonul se va turna ulterior pentru margini, conform planșei de rezistență. Turnarea ulterioară se va executa deoarece este necesar ca la partea superioară a tronului să se lase liber un spațiu de cel puțin 60 de cm, pentru pătrunderea unui montor, care va executa prinderea tronului de bronz, monolizarea și fixarea lui cât și sudarea și prinderea de corpul de beton.
După terminarea montării tronului de bronz se va putea umple spațiul dintre tron și corpul de beton și apoi se va cofra și turna betonul. Menționăm că toate operațiunile de execuție vor fi continuate fără a fi stânjenite de montarea tronului. Operațiunile de execuție – în primul rând se va trasa împreună cu proiectantul perimetrul ce va fi demolat din pavajul pieței pentru executarea fundațiilor. Se vor demola și depozita la beneficiar pavajul de marmoră existent în jurul bornei. De asemenea, borna va fi demontată și montată pe viitorul amplasament stabilit de Consiliul Popular Județean Vrancea.

Accesul automacaralei se va face numai prin aleea dinspre parc cu precațiuni deosebite la trecerile peste zonele mozaicate. Se va înlătura stratul de ciment și se va face legătura între armăturile lăsate în fundație și baza monumentului. Se va respecta planșa de rezistență în cazul unor abateri de la axul existent al pieței, turnate anterior  executării monumentului se va chema proiectantul. Tubul de beton de la cota 3,34 până la cota 19,4 va avea lăsate mustăți din 60 în 60 de cm, pe verticală, pe toate laturile, conform plansei. Mustățile vor folosi la prinderea plăcilor de granit. Între betonul armat și plăci va rămâne un strat de 4 cm pentru beton. Se vor rezolva toate normele de securitatea muncii specifice acestui gen de lucrări, schelele vor fi ancorate solid având în vedere înălțimea relativ mare și spațiul îngust pe care se lucrează. Pentru a se evita căderile de materiale și unele accidente se vor monta planșe de protecție.
Terenul din Piața Unirii cu toate că este într-o zonă care are goluri subterane,  amplasamentul monumentului nu pune probleme deosebite având un teren normal de fundare, consemnat și în referatul geotehnic. Monumentul va fi placat în totalitate cu plăci de granit de 3 cm grosime cu excepția tronului executat din bronz. Plăcile vor avea aceeași grosime – 3 cm – atât pentru placarea pe verticală cât și orizontală. Monumentul va avea în vârf o piramidă masivă din granit cu înăltimea de 60 cm. Întreaga suprafață va fi lustruită – întocmit arh. Moreanu T.

Florin Marian Dîrdală, Arhivele Naționale Vrancea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here