Dacă este să încercăm o definiție a asteniei, ea ar fi o manifestare generală a organismului reprezentând reducerea capacității de muncă fizică și intelectuală, provocată de diverse cauze sau, altfel spus, oboseala intensă și prelungită, spune dr. Marius Preda de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila.
”’Primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e iarnă’, spunea Charles Dickens. Bine spus. Ca și cum organismul nostru ar ieși dintr-o perioadă în care a funcționat la relanti și se pregătește să accelereze la turație maximă, cu câteva hopuri de adaptare. Dar, să îi spunem astenie? Sau mai degrabă lene? Și nu în sens peiorativ. Am citit undeva că principalul promotor al progresului civilizației umane ar putea fi… lenea. Inventăm orice ca să ne fie mai comod să trăim. Gândiți-vă, poate există un dram de adevăr în această afirmație”, spune medicul.
În opinia sa, deși sunt ”o sumedenie” de cauze bine identificate — afecțiuni neurologice gen miastenia gravis, anemia, infecții acute virale și bacteriene, insuficiențe de organ — rinichi, ficat, neoplazii, anumite medicamente — ex. chimioterapice—, astenia de primavară nu este un diagnostic de boală bine definit, ci o categorie „medicală” bazată mai degrabă pe observație decât pe studiu științific. ”Eu consider astenia de primăvară o modă. E mai ușor să dăm vina pe primăvară decât pe ritmul de viață actual, stresant în orice anotimp. Cu alte cuvinte, o pseudoboală; deși cu simptome reale — oboseală accentuată, mialgii, inapetență, amețeli, stare depresivă. Într-adevăr, parcă toți ne simțim mai obosiți când apar ghioceii, nu? S-au căutat și cauze ale acestei stări. De pildă, consumul de alimente conservate, mai bogate în grăsimi pe perioada anotimpului rece. Sau alimentația deficitară în legume și fructe proaspete. Oare? Suntem sătui iarna de piersici din Africa de Sud, praz din Maroc, lubeniță din Guatemala și roșii turcești. Ca să nu mai spunem că în anotimpul rece românii consumă cantități colosale de mandarine și portocale, dintr-o tradiție anterevoluționară. O altă cauză ar putea fi adaptarea non-instantanee a organismului la noile condiții de mediu (temperaturi pozitive, lumina solară mai multă). Cred că aici ar putea fi ceva adevăr, deși nu mai trăim în grote de zeci de mii de ani ca să ne afecteze atât de tare mediul înconjurător”, arată dr. Preda, medic primar boli interne, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice.
El spune că nu există un tratament specific pentru a depăși astenia de primăvară, iar ”dopatul” sau ”îndopatul” cu polivitamine este o metodă complet greșită. ”Ni se spune că trebuie să ne dopăm sau îndopăm cu polivitamine, deoarece organismul nostru a cam terminat rezervele de vitamine peste iarnă. O metodă complet greșită din punct de vedere medical, existând mai multe studii clinice pertinente care demonstrează că singurul efect al curelor de vitamine este obținerea unei urini foarte scumpe. Altfel spus, cam 99,9% din polivitaminele sub forma de pilule se pierd prin urină și transpirație. Dar … trebuie să trăiască și industria farma, nu? Așa se învârte lumea. Totuși, simptomele sunt reale. Nefiind vorba de o boală nu există un tratament specific. Pur și simplu ar trebui să respectăm un regim de viață echilibrat, atât primăvara cât și în restul anotimpurilor. Mâncare variată, deoarece suntem omnivori, cu porții zilnice de legume și fructe proaspete — măcar aduc vitamine mai gustoase și nici nu au calorii cât carnea. Plimbare zilnică măcar 30 de minute prin acest mediu exterior plin de pericole. Respectarea odihnei nocturne, nu clubbing. Respectarea odihnei de weekend. Vacanțe cât mai dese. Fără excese de alcool, tutun, internet, TV. Socializare cu prietenii de cât mai multe ori. Dar, parcă nu știm toți aceste lucruri?! Și oare câți le respectăm…”, conchide dr. Marius Preda.
