Comisia Națională a Monumentelor Istorice va discuta, în această săptămână, solicitarea privind înscrierea mausoleelor Eroilor din Vrancea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Consiliul Județean Vrancea a început în urmă cu câțiva ani demersurile pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a mausoleelor Eroilor (1916-1919) de la Mărășești, Mărăști, Soveja și Focșani. Decizia vine după ce Consiliul Județean a finalizat în 2013 proiectul de investiții „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial”. Acest proiect a fost un pariu pe care președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan l-a câștigat deoarece nu foarte mulți erau cei care au crezut în viabilitatea și mai ales în finalitatea acestui proiect.
Prin acest proiect, mausoleele de la Focșani, Mărăști, Mărășești și Soveja au fost restaurate, consolidate, reabilitate și introduse într-un circuit turistic împreună cu alte monumente de factură istorică și religioasă aflate pe traseul „Drumului de glorie”. Acest traseu cuprinde localitățile Focșani, Mărășești, Panciu, Străoane, Varnița, Mărăști și Soveja. „Vrancea este un ținut încărcat de istorie care merită ca obiectivele și monumentele istorice să fie reabilitate pentru ca generațiile viitoare să poată afla cum înaintașii noștri au luptat pentru independență, pentru libertate, pentru reunificarea națională”, declara, la finalizarea proiectului, Marian Oprișan. Tot atunci, Oprișan preciza că va face demersurile necesare pentru includerea mausoleelor vrâncene în patrimoniul UNESCO. El a susținut că luptele purtate la Focșani, Mărăști și Soveja, dar și mausoleele ridicate aici în memoria celor care au murit în aceste lupte sunt la fel de importante ca luptele de la Verdun și Isonzo și trebuie să intre în patrimoniul UNESCO.
Procedura pentru înscrierea monumentelor în Lista Patrimoniului UNESCO
Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a mausoleelor eroilor neamului presupune parcurgerea unei proceduri complexe care implică, într-o primă fază, autoritățile județene și cele centrale. Obiectivele propuse trebuie să îndeplinească cel puțin unul din zece criterii de selecție. Într-un raport din 2015, reprezentanții Direcției pentru Cultură arătau că mausoleele eroilor neamului de la Mărășești, Mărăști, Soveja și Focșani îndeplinesc criteriile 2,3 și 4 impuse pentru clasarea în patrimoniul UNESCO. Mai exact, monumentele etalează „o interdependență semnificativă a valorilor umane, dintr-o anumită perioadă de timp sau dintr-o anumită regiune culturală a lumii, cu privire la evoluțiile în domeniul arhitecturii sau tehnologie, artei monumentale, urbanismului sau arhitecturii peisagistice”, sunt „o mărturie unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau a unei civilizații, prezentă sau trecută” și reprezintă „un tip excepțional de clădire, ansamblu arhitectural sau tehnologic, ori un peisaj care ilustrează o etapă semnificativă din istoria omenirii”. Dacă este înscrisă pe lista tentativă, evaluarea candidaturii mausoleelor se face în baza unui dosar de admitere. Acesta trebuie întocmit conform Ghidului operațional pentru implementarea Convenției Patrimoniului Mondial, transmis celor trei mecanisme consultative ale UNESCO: Centrul Internațional pentru Studierea Conservării și Restaurării Bunurilor Culturale (ICCROM), Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS) și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN). 
Valoarea universală a monumentelor dedicate soldaților căzuți în Primul Război Mondial
Dosarul candidaturii depus de Franța și Belgia pentru cimitirele și monumentele din Verdun Meuse arătă că siturile funerare din Primul Război Mondial au o valoare universală excepțională. Mormintele și monumentele soldaților căzuți în bătălii mărturisesc despre un nou raport între moartea soldatului și bătălia la care participă. Este pentru prima dată în istoria omenirii când acești soldați sunt, de fapt, civili mobilizați, care aparțin tuturor categoriilor sociale, din toate statele europene. Iar pierderile umane imense, datorate în principal caracterului industrial al Primului Război Mondial au transformat profund obiceiurile funerare. „Doar un nou cult al morților, în care identitatea individuală este, pentru prima dată, recunoscută de toți, aduce un răspuns uman și universal inumanității războiului. Această nouă memorie funerară se exprimă prin cimitirile constituire din monumente individuale care se repetă într-un număr foarte mare. Uniformitatea lor traduce egalitatea în fața morții, prioritară oricăror alte considerente, respectând, în același timp, credințele individuale. Iar înscrierea numelor pe mausolee răspunde voinței de a păstra amintirea combatanților ale căror corpuri nu au fost regăsite sau identificate”, se arată în prezentarea candidaturii franco-belgiene. 
Interviu despre cinstirea memoriei înaintașilor
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a acordat un interviu Revistei Clubului de Presă Europa Bruxelles. În interviul realizat de jurnalistul Antonio Buscardini, președintele Consiliului Județean Vrancea și al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR), Marian Oprișan vorbește despre cinstirea memoriei înaintașilor noștri care s-au jertfit pentru neam și țară, concretizată prin reabilitarea celor patru mausolee din Vrancea, dar și proiectul de includere a acestora în patrimoniul UNESCO.
„Rep: În această perioadă, Europa comemorează centenarul Primului Război Mondial. Județul dumneavoastră va lua parte la Centenar?
M.O: Luptele istorice din Vrancea au contribuit, în mare măsură, la ceea ce este România astăzi căci victoriile aliaților din această regiune au dus la realizarea Marii Uniri, de la 1918. De fapt, Vrancea este leagănul României Moderne! La 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române s-a înfăptuit la Focșani, iar în 1917 victoriile armatelor române au pecetluit soarta Primului Război Mondial. În perioada interbelică au fost construite în Vrancea un număr de patru mausolee pentru a evoca jertfa eroilor care au luptat pe aceste meleaguri. Toate cele patru mausolee sunt monumente istorice și vă pot spune că Vrancea a demarat procesul de clasare a acestora în patrimonial UNESCO. (…) am reușit finalizarea lucrărilor de reabilitare și restaurare a mausoleelor, finanțarea fiind asigurată în cadrul Regio, un program de finanțare al Uniunii Europene destinat comunităților locale din România. Restaurarea într-un mod exemplar a mausoleelor ne oferă posibilitatea să realizăm un alt proiect de promovare turistică – „Drumul de Glorie al Armatei Romane în Primul Război Mondial”. Este un traseu care își propune să deschidă publicului și mai mult mausoleele eroilor neamului din Primul Război Mondial”.
Decizia Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice nu este finală, iar după înscrierea pe Lista tentativă pentru Patrimoniul Mondial UNESCO urmează procesul de evaluare a candidaturii. O inițiativă similară, inițiată de autoritățile locale din Franța și Belgia pentru siturile funerare din Primul Război Mondial de la Verdun Meuse a trecut deja de etapa evaluării naționale iar dosarul candidaturii, semnat de ambasadorii celor două țări, a fost depus la 30 ianuarie la Centrul Patrimoniului Mondial de la UNESCO. Rămâne de văzut care este este decizia autorităților culturale române în dosarul mausoleelor Eroilor, la împlinirea a o sută de ani de la eroicele lupte de la Mărăști-Mărășești-Oituz.
