VIDEO și GALERIE FOTO: Soțul Roxanei Dragomir i-a luat mâna și a sărutat-o pe frunte, ca într-o ultimă declarație de dragoste pentru femeia iubită

Familia, rudele, prietenii și cunoscuții Roxanei Dragomir și-au luat rămas bun de la aceasta vineri, 3 martie, pentru totdeauna. Mai bine de 400 de oameni, localnici ai satului Râmniceni, comuna Măicănești, dar și de prin împrejurimi, au venit să-i fie alături Roxanei, pe ultimul drum. Frumoasa Roxana a părăsit această lume mult prea devreme, la nici 28 de ani, lăsând în urmă pe Maia, fetița ei de doar cinci luni, pe Alin, bărbatul care în urmă cu doi ani îi devenise soț și alături de care trăia o minunată poveste de iubire, și pe părinți, socri și o bunică, zdrobiți de suferință. După o luptă cruntă dusă cu durerile unui cancer necruțător, Roxana a plecat pentru totdeauna la îngeri. Ea a murit la sfârșitul săptămânii trecute într-un spital din Turcia, unde se afla pentru a urma un tratament cu chimioterapie.

    Roxana Dragomir a adus pe lume în urmă cu cinci luni o  fetiță, care deși s-a născut prematur din cauza durerilor insuportabile pe care mama sa le avea, este sănătoasă. Tânăra mămică s-a transformat astfel într-o eroină, alegând să întârzie începerea tratamentului pentru boala de care aflase că suferă, pentru a o putea aduce pe lume pe Maia. La scurt timp după nașterea Maiei, Roxana a plecat în Germania, din dorința de a începe un tratament. Acolo i s-a spus însă că boala este foarte avansată și că procedurile de internare ar întârzia prea mult efectul benefic al unei intervenții chirurgicale. Roxana și familia s-au întors atunci în țară, la un spital din București, unde efectiv a fost nevoie să i se scoată piciorul bolnav din șold, încercându-se astfel stagnarea evoluției bolii. După această intervenție, Roxana s-a simțit puțin mai bine, însă slăbea văzând cu ochii și după o perioadă scurtă de timp a fost internată din nou. De data aceasta cu insuficiență pulmonară, cauzată de metastaza la care ajunsese boala perfidă de care suferea. Familia Roxanei a decis atunci să  meargă cu ea în Turcia, unde, cu sprijinul mai multor oameni de bine, care au dorit să o ajute, au început tratamentul cu chimioterapie. Deși apropiații spun că odată ajunsă în Turcia și după începerea tratamentului, Roxana începuse să se simtă mai bine, vorbea zilnic cu fetița ei prin intermediul telefonului și-i promitea că va veni acasă, înainte de cea de-a treia ședință de chimioterapie, a intrat în comă profundă, iar la scurt timp a murit. Alături de ea au fost tot timpul mama și soțul.

    Trupul neînsuflețit al Roxanei a fost adus în țară în noaptea de marți spre miercuri și depus, pentru o zi, în capela Bisericii „Sfântul Samuel” din Focșani. Miercuri seara, Roxana a fost dusă la Râmniceni, comuna Măicănești, acolo de unde este Alin, soțul ei și familia acestuia. Tot în cimitirul din Râmniceni a fost și înmormântată în după amiaza zilei de vineri. O zi în care a părut că cerul nu se poate decide dacă să plouă trist și des, sau să lase soarele să lumineze chipurile brăzdate de lacrimi ale celor prezenți la înmormântare. Când a fost scoasă din casă spre a fi dusă la biserică, una dintre prietenele Roxanei a îngenuncheat pe aleea din curtea casei și a strigat, implorându-o pe Roxana să nu plece. Oameni care nu s-au putut alătura cortegiului funerar au ieșit în curți sau pe la porți, plângând. În timpul slujbei de înmormântare, unei verișoare de-a Roxanei i s-a făcut rău și a leșinat.

    La intrarea în cimitir, cerul s-a luminat dintr-o dată și soarele a început să strălucească cu putere, printre picături de ploaie, căzute parcă asemeni unor lacrimi din cer, sau ca un regret al tinerei care atât de devreme a plecat dintre noi. Cortegiul funerar a fost însoțit de copii și de foarte mulți tineri, care au purtat flori pentru Roxana. Cu chipul transfigurat de suferință, bunica Roxanei, o bătrânică cu umerii căzuți sub greutatea durerii și cu ochii storși de lacrimi, s-a agățat cu ambele mâini de sicriu și și-a bocit nepoata, într-un mod sfâșietor, deasupra gropii. „Puiul nostru frumos și tânăr, cum ne lași tu să punem pământ peste tine acum?”, spunea bătrâna, copleșită de durere.

    Înainte ca Roxana să fie lăsată în groapă, soțul ei i-a luat mâna și a sărutat-o pe frunte, lipindu-și apoi fruntea de fruntea ei, ca într-o ultimă declarație de dragoste pentru femeia iubită, dar pierdută atât de neașteptat. „Roxana era o femeie căreia nu-i lipsea nimic. Avea totul. Era frumoasă, era iubită, primise bucuria de a avea un copil… Dar s-a sfârșit totul și nimeni nu și-ar fi imaginat vreodată că se va întâmpla asta”, ne-a spus o rudă de-a Roxanei, care o vizitase în Turcia, chiar cu câteva zile înainte să moară.
    Monitorul de Vrancea transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu s-o odihnească!