Numărul urangutanilor de Borneo, una dintre cele două specii de urangutan rămase în prezent, alături de cea de Sumatra, s-a redus cu peste 50% în ultimii 60 de ani, iar habitatul acestei specii s-a redus la rândul său, cu cel puțin 55%, în ultimii 20 de ani, conform worldwildlife.org. Spre deosebire de urangutanul de Sumatra, cel de Borneo are o față mai lungă și o barbă mai scurtă, și este, de asemenea, mai închis la culoare. În prezent, se cunosc trei subspecii ale acestui urangutan, fiecare localizată într-o parte diferită a insulei.
Urangutanii de Borneo din partea de nord-vest a insulei sunt subspecia cea mai amenințată din cele trei. Habitatul său a fost grav afectat de exploatarea forestieră și de vânătoare, astfel că în prezent subspecia numără doar 1.500 de exemplare. Habitatul rămas se împarte în zone mici și fragmentate. Spre deosebire de aceștia, urangutanii din nord-estul insulei sunt mai mici, iar habitatul lor se întinde din Sabah și estul Kalimantanului până la râul Mahakam. Subspecia cu cele mai multe exemplare este cea din partea centrală a insulei, care numără 35.000 de persoane.
DE CE ESTE IMPORTANTÄ‚ PROTEJAREA ACESTORA
Urangutanii — în dieta cărora oamenii de știință au identificat peste 500 de plante, joacă un rol deosebit de important în dispersarea semințelor, contribuind în acest fel la menținerea sănătății pădurilor.
Numărul urangutanilor și zonele în care trăiesc aceștia s-au redus rapid de la mijlocul secolului al XX-lea, în urma acțiunilor omului. Acestea includ vânătoarea, exploatarea forestieră nesustenabilă și, de multe ori, ilegală, mineritul și transformarea pădurilor în terenuri agricole. Un eveniment catastrofal pentru populația de urangutani l-au reprezentat incendiile forestiere din 1997-1998, din Kalimantan (partea indoneziană a insulei Borneo), care au provocat moartea a până 8.000 de urangutani.
COMERÈšUL ILEGAL CU ANIMALE SÄ‚LBATICE
Urangutanii tineri sunt extrem de apreciați ca animale de companie, fiecare exemplar fiind vândut pentru câteva sute de dolari în piețele și pe insulele din apropiere. Studiile au arătat că între 200 și 500 de urangutani doar din partea indoneziană a insulei Borneo intră pe piața de animale în fiecare an. Acest comerț reprezintă o amenințare reală pentru populațiile de urangutani sălbatici, în condițiile în care aceste animale au o rată de reproducere extrem de scăzută. Există, de asemenea, comerțul cu părți ale acestui animal în Kalimantan, în condițiile în care craniile acestora se vând cu până la 70 de dolari în orașe. Un caz recent este cel al unui pui de urangutan de Borneo crescut ca animal de companie în locuința unei familii, o problemă frecventă în Indonezia, care a fost salvat de apărătorii drepturilor animalelor și va fi îngrijit înainte de eliberarea în mediul său natural, informează joi AFP.
Vena, o femelă în vârstă de șapte luni, a trăit în casa unei familii dintr-un sat situat în districtul Kendawangan din partea indoneziană a insulei Borneo, în ciuda faptului că această practică este interzisă. Locuitorii din sat au semnalat situația la Centrul internațional pentru salvarea animalelor, care a recuperat puiul la începutul acestei luni, a anunțat acest ONG. Vena este hrănită cu lapte fortificat cu vitamine de către personalul specializat care îi schimbă în mod regulat scutecele.
Anul trecut, ONG-ul a recuperat 22 de urangutanii forțați să trăiască în captivitate ca animale de companie sau al căror habitat natural a fost distrus de incendiile uriașe de pădure declanșate ilegal pentru extinderea plantațiilor de palmier, Indonezia fiind cel mai mare producător de ulei de palmier. Chiar dacă urangutanii salvați sunt atent îngrijiți, cum este cazul lui Vena, apărătorii drepturilor animalelor atrag atenția că acestor exemplare le este foarte dificil să supraviețuiască în mediul natural. „Mulți oameni nu realizează că deținerea urangutanilor ca animale de companie este ilegală și poate duce la pierderea instinctului lor de a trăi în natură”, a explicat Ruswanto, un responsabil din cadrul agenției indoneziene care se ocupă cu protecția faunei și florei sălbatice.
Persoana care a deținut-o în casa sa pe Vena, mai fusese prinsă cu un pui de urangutan în acest an. „Știu că urangutanii sunt o specie protejată, eu nu le fac nimic rău, am avut grijă de ei”, a declarat pentru AFP femeia, pe nume Bariah, mamă a șapte copii, potrivit sursei citate. După ce ajung în grija ONG-ului, puii de urangutan sunt trimiși la „școala junglei”, unde își petrec, de obicei, de mai mulți ani pentru a învăța să trăiască pe cont propriu înainte de a fi eliberați în sălbăticie.
CONFLICTUL CU OAMENII
Urangutanii sunt uneori împușcați atunci când se aventurează în zonele agricole, cum ar fi plantațiile de ulei de palmier, și distrug recoltele. Acest lucru se întâmplă mai ales în momente dificile, atunci când urangutanii nu își pot găsi hrana de care au nevoie în pădure.
RESTABILIREA INTEGRITÄ‚ÈšII HABITATULUI
WWF (World Wildlife Fund) colaborează cu guvernele pentru a ajuta la crearea și gestionarea unei rețele de arii protejate. Studiile arată că urangutanii de Borneo pot supraviețui în pădurile exploatate forestier, dacă această activitate este redusă prin exploatare selectivă, păstrând pomii fructiferi intacți și ținând sub control vânătoarea.
