Tradițiile de Anul Nou încă se păstrează în Vrancea, mai ales în zonele de munte, așa cum erau în urmă cu zeci de ani. În ajunul Anului Nou, dar și în ziua de Sfântul Vasile, cetele de mascați din Vintileasca au fost la colindat. Se spune că prin acest obicei, mascații alungă spiritele rele ale anului precedent din casele gazdelor, prin zgomote puternice și măști fioroase și de aceea trebuie primiți și răsplătiți. În urmă cu mulți ani, aceștia erau răsplătiți cu țuică fiartă, covrigi sau colaci, mere și nuci. Acum primesc și bani.
De Anul Nou se umblă cu ursul, întruchipat de un băiat care poartă blană de animal, și este condus de un ursar. La rândul lor, aceștia sunt conduși de un toboșar și câțiva bărbați care cântă la clarinet, dar și de câteva personaje, babe, moși, generali și zlătărițe, anul acesta fiind întruchipați și doi medici SMURD.
Un tânăr care a fost deghizat în general, spune că fiecare personaj are rolul lui. „În ceata de mascați de anul acesta, pe lângă perosnajele obișnuite s-au adăugat doi medici de la SMURD, care au umblat cu o targă și un personaj cu chitară. De obicei, într-o astfel de ceată sunt doi generali, unul care strigă pe la case pentru a ne primi, iar celălalt stă în ceată. După ce suntem primiți, începem ritualul, fiecare având câte un dans specific. Generalii dansează Sârba Generalilor și Ursarii cu urșii dansează Ursăreasca”, a spus Iulian Dorinel Gheabă.
Această tradiție se păstrează și la Jitia, comună învecinată cu Vintileasca.
Profesorul de istorie și geografie de la Școala Gimnazială Jitia, Sorin Pantelimon, care este și consilier educativ la aceeași școală, a scris câteva cuvinte despre Datinile Anului Nou la Jitia și Vintileasca, pe facebook: „Tradițiile de Anul Nou sunt obiceiuri vechi, datini care se păstrează și sunt transmise din an în an. Unul dintre ele este Jocul Ursului, care are în centru ursarul și ursul, un animal sacru al geto-dacilor. Mai mulți tineri se întâlnesc să pregătească masca și costumul. Cel care joacă rolul ursului trebuie să poarte o blană împodobită cu ciucuri, iar pe cap are un schelet din lemn îmbrăcat în pânză. Ursarul poartă pe cap o coroană din pene de curcan, albe sau negre, și un costum specific cu cingătoare și zurgălăi. Este un obicei la care participă muzicanți, un ritual cu multe personaje care spun texte și joacă la fel ca într-o piesă de teatru”, unde a postat și câteva fotografii.
Pe tot parcursul zilei, mulți tineri, dar și copii însoțiți de adulți, merg alături de mascați pe la casele oamenilor, pentru a participa la spectacolul făcut de aceștia și pentru a învăța și a duce tradiția mai departe. Dansul ursului vine de la o tradiție veche, deoarece până în anii ´50 era obiceiul de a se merge cu urși dresați pe la casele oamenilor pentru a-i colinda, și cei care aveau dureri de spate erau călcați de urs, crezând că așa le trecea suferința.