Sloganul „Este mai ieftin să previi decât să tratezi!” nu se mai bucură în România zilelor noastre de prea multă aplicabilitate, sănătatea devenind un aspect important abia atunci când nu o mai avem. În contextul creșterii costurilor serviciilor medicale și al incidenței apariției diferitelor patologii în rândul populației, educația sanitară ar trebui să constituie flancul de atac principal în dezvoltarea unei societăți. Dar acest lucru nu se întâmplă cu adevărat. În școlile din România educația sanitară este ceva opțional, rareori concretizat și transpus în ore de igienă, de educație alimentară sau de educație sexuală. Programele școlare nu prevăd ore de educație sanitară, rămânând la latitudinea educatorilor, a învățătorilor sau a diriginților dacă vor face, sau nu, cu elevii și educație pentru sănătate. În anul 1977, România și alte state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) stabileau ca principal scop al guvernelor și OMS, pentru anii ce aveau să vină, realizarea unei stări de sănătate a întregii populații a Globului, care să permită tuturor oamenilor să ducă o viață productivă din punct de vedere economic și social. Suntem în 2017 și acest lucru este departe de a fi împlinit.
În județul Vrancea nu toate școlile au prevăzute ore de educație sanitară. În general aceste ore sunt incluse facultativ în cadrul orelor de dirigenție, după considerentele cadrelor didactice sau după receptivitatea pe care și-o manifestă elevii ori chiar părinții lor. În cadrul acestor ore opționale de educație sanitară, cadrul didactic, în speță educatorul, învățătorul, dirigintele sau mediatorul sanitar, dacă vorbim despre anumite comunități, trebuie să-i învețe pe copii, în funcție de vârstă, anumite deprinderi. Până în clasa a V-a, preșcolarilor și școlarilor le este asigurată educația sanitară, oarecum în mod obligatoriu, învățătorii și educatorii având în programa școlară prevăzute un număr de ore care implică educația pentru sănătate. În cadrul acestor ore, micuții sunt învățați despre importanța unei alimentații sănătoase și diversificate, despre importanța igienei și despre consumul exclusiv de apă.
Doctorița Carmen Èurcan (FOTO), medic cu competență pe promovarea sănătății în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, ne-a povestit cum se desfășoară programul de implementare a educației sanitare în școlile din județ. „Noi îi instruim înainte pe cei responsabili să asigure educația sanitară în școli, le ducem materiale, ori vin ei către noi cu un protocol ce include temele pe care fiecare vrea să le discute cu copiii. Profesorii sunt interesați de educația sanitară, în fiecare an am avut o campanie în care am mers în școli și am încercat să-i implicăm pe aceștia. Este în desfășurare și anul acesta un proiect început în urmă cu șase ani care se intitulează „Mișcare și alimentație sănătoasă” și care are ca scop înlăturarea obezității. O parte din cadrele didactice au depus câte un proiect pentru care au lucrat cu un grup restrâns de copii. Proiectul s-a intitulat „Viața”. În 2016 s-a reluat proiectul prin realizarea unui manual, sau ghid de indicații sanitare, realizat la Institutul de Igienă București. În vederea utilizării acestui ghid și pentru o mai bună implementare a orelor de educație sanitară în școli am pregătit personal educatori, învățători, mediatori sanitari și asistenți comunitari. Ghidul propune patru teme importante: Consumul micului dejun, consumul de alimente diversificate, consumul de apă și activitatea fizică. Toate școlile din Vrancea au acest manual. La sfârșitul lunii decembrie acest proiect s-a încheiat și intenționez să merg în fiecare școală să văd cum s-a desfășurat această activitate.
E foarte important ca părintele să acorde maximul de importanță educației sanitare de care beneficiază copilul său!
Din experiența mea vă spun că sunt părinți care nu discută niciodată acasă cu copiii subiecte de educație sexuală și refuză ca minorul să primească măcar în școli o astfel de educație, iar asta constituie un impediment major. Constat că sunt lăsați să se informeze din tot felul de locuri care nu oferă nici o garanție a vreunui expert, sau dimpotrivă limitați în foarte multe privințe chiar de către părinți, lucru care-i face pe copii să nu mai știe nici măcar să meargă pe stradă, sau să se apere singuri de cele mai banale primejdii.
Asistăm la o sexualitate dusă la extrem pe posturile de televiziune, care-i influențează negativ pe copii
Acum 60 de ani oamenii erau mai deschiși la educație și discuțiile erau foarte tranșante. Copiii știau ce-i așteaptă dacă nu respectă o anumită conduită de sănătate și se expun anumitor riscuri. Astăzi asistăm la o sexualitate dusă la extrem pe posturile de televiziune care-i influențează negativ pe privitori și implicit pe copii. Am cunoscut de-a lungul carierei tot felul de copii, unii dintre ei extrem de receptivi și responsabili, alții influențați major de stilul de viață deprins în familie. Pentru a da naștere unui copil sănătos, din toate punctele de vedere, trebuie să ai o viață sănătoasă înainte de conceperea sa, la momentul conceperii și pe toată durata sarcinii, ori în zilele noastre se pare că femeile încearcă orice înainte de a face un copil; de la alcool și tutun, la substanțe interzise. Nu trece mult și după naștere revin la obiceiurile de dinainte. În felul acesta nu poți avea un copil sănătos.
Părinții trebuie să se gândească bine cine îi educă pe copii
Pot să vă spun că de la țară vin două feluri de copii: foarte bine struniți de părinți, ceea ce înseamnă că știu cum să se descurce în situația de a locui singuri, fiind responsabili cu propria viață și copii care nu sunt deloc pregătiți pentru noutatea traiului de unul singur la oraș. De aici rezultă foarte multe sarcini nedorite și implicit foarte mulți copii nevinovați. Sunt de părere că educația pentru sănătate ar trebui să devină obligatorie în școli. Eu personal aș merge pe o tematică ce să se potrivească vârstei, aș îmbina cunoștințe de biologie și anatomie cu cele de educație sanitară și aș vrea ca în școlile noastre să nu mai existe materii „regine” și materii „cenușărese”. Părinții trebuie să se gândească bine cine îi educă pe copii; calculatorul care este impersonal, sau părintele care este interesat în mod direct de viața copilului?”, a precizat medicul Carmen Èurcan.