Din ce în ce mai multe mame din România își alăptează copiii pâna la vârsta de cel puțin șase luni, respectând recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. În 2011, procentul mamelor care-și alăptau copiii până la șase luni era de numai 12,6%, conform unui studiu privind nutriția copiilor sub 2 ani, realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului și UNICEF. În 2016, procentul mamelor care-și alăptează copiii pâna la vârsta de cel puțin șase luni a ajuns la 29,8%. Aceste rezultate confirmă o preocupare din ce în ce mai mare a româncelor pentru nutriția copiilor în primul an de viață și pentru beneficiile alăptării exclusive în prima jumătate de an. Cu toate acestea, studiul arată și statistici îngrijorătoare. Un procent îngrijorător de tinere mame afirmă că nu au primit pe perioada sarcinii și nici după naștere consiliere pentru alăptat în maternitate, nici de la medic, nici de la asistente. Studiile arată că în prima lună de după naștere româncele își alăptează copiii în proporție de 80%. Mamele foarte tinere, minore, renunță foarte repede la alăptare, de cele mai multe ori până-n șase luni de la naștere. De asemenea, foarte multe femei, aflate la prima naștere, renunță la alăptare chiar din prima lună.
Laptele matern are o compoziție unică, esențială unei dezvoltări corespunzătoare. În afară de asta, procesul de alăptare este cel care creează legătura inegalabilă dintre mamă și copil, încă din primele clipe de viață ale acestuia. Lipsa educației teoretice și practice este unul dintre principalele motive pentru care româncele renunță la alăptare, mai ales în cazul celor aflate la primul copil.
Despre alăptare, am stat de vorbă cu medicul pediatru Vasile Anuțoiu, medic șef al secției de Pediatrie, de la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” Focșani. „Dacă e să vorbim despre alimentația naturală, trebuie să pornim de la ceea ce ar trebui să facă rețeaua sanitară și anume să le facă pe mame să conștientizeze că alimentația naturală în primele șase luni de viață este cea mai bună pentru copii și creșterea lor. Această rețea sanitară este, sau ar trebui să fie, formată din medicul de familie și medicul ginecolog și să le pregătească pe mămici pe perioada sarcinii. Acestea ar trebui să știe în primul rând de ce laptele de mamă este cel mai bun aliment în primele șase luni. Laptele de mamă este lapte de specie și are în compoziția lui toate nutrimentele care ar trebui să-l ajute pe copil să crească cel mai bine, să se dezvolte atât fizic cât și neuropsihic. Într-adevăr, laptele de mamă are proporția perfectă de proteine și glucide pentru a fi stimulentul perfect al metabolismul copilului. Raportul de fosfor-calciu este cel mai bun pentru a nu se ajunge la rahitism și copilul să se dezvolte foarte bine. Laptele matern poate combate anemia, chiar dacă nu are fier în cantitate foarte mare, fiind foarte bine absorbit de organismul copilului. Se poate realiza și profilaxia rahitismului și a anemiei, pentru că într-o zonă ca a noastră expunerea la ultraviolete este mai mică decât ar trebui și este posibil ca nou născuții să facă rahitism.
Un alt lucru deosebit de important la laptele de mamă este că acesta are anticorpi ce provin de la mamă și are un rol extrem de protector împotriva bolilor digestive și ale aparatului respirator. În plus, laptele de mamă este nonalergic pentru copii. Uneori au loc cazuri dramatice chiar când se trece de la alimentația la sân, la alimentația mixtă sau artificială, să vină copii cu șoc anafilactic, să facă alergii la laptele de vacă sau la laptele praf, care este unul modificat. Atunci este mai greu, pentru că trebuie să le spui să se întoarcă la alimentația naturală. În afară de toate aceste proprietăți benefice, laptele matern este și cel mai ieftin aliment.
Sunt cazuri în care mamele fac psihoză de lactație
Alăptarea mai contribuie la ceva deosebit de important. Se spune că laptele de mamă este cordonul alb dintre mamă și făt. Odată cu alăptarea se creează o legătură extraordinară de intimitate. Ar trebui ca toate mamele să alăpteze la sân. Chiar dacă nou născutul nu poate să sugă, acum există numeroase mijloace prin care mamele pot colecta laptele și să-l păstreze în condiții propice, la rece, pentru a-l da ulterior copilului, în decurs de câteva ore sau chiar o zi.
În maternități, din păcate, nu sunt condiții ca mama să locuiască în același salon cu nou născutul și să petreacă tot timpul împreună încă din primul moment. Dacă ar exista această posibilitate, s-ar putea crea acea legătură din primul moment. Alăptatul la sân nu ar trebui făcut cu program, ci la cerere. Ori în maternitățile noastre, ținând cont de condițiile dificile, nu avem decât posibilitatea de a crea un program. Ceea ce este nepotrivit aș spune, pentru că nou născutului îi este aproape tot timpul foame și are nevoie să învețe să sugă. Astfel mama, punându-l la sân mai des ar avea secreție lactată mai mare și într-un timp mai scurt. În afară de asta se mai fac și niște greșeli; li se administrează copiilor biberoane încă din maternitate, mai ales acelora născuți prin cezariană, pentru că mamele lor au secreție lactată un pic mai târziu și atunci li se dă fie lapte praf, fie alte lichide, în ideea de a nu se deshidrata. Nu cred că acest lucru este bun pentru că nou născutul se va obișnui cu ușurința de a se hrăni cu biberonul și există riscul de a refuza să se mai hrănească la sân. Pe de altă parte, fără a fi răutăcios, cred că o influență majoră o au și firmele de lapte praf, care intervin foarte mult în ceea ce aleg maternitățile să utilizeze. Orice copil ar trebui să plece din maternitate cu obișnuința de a se hrăni cu lapte de mamă.
Mai sunt și mame care nu realizează foarte bine că pentru a avea un copil pe care să-l alimenteze la sân e nevoie ca la început să depună un efort și să aibă răbdare. Există tehnica alimentației naturale, pe care o știu și asistenta și doctorul și infirmiera și oricine. Nici nu este greu să înveți o mamă cum să-și țină copilul la sân, dar trebuie să ai pe cine învăța. Sunt cazuri în care mamele fac psihoză de lactație și atunci aproape se compromite totul. Mama devine irascibilă, nu cooperează, pe un fond de dezechilibru psihic, anterior sarcinii și nașterii. Ulterior mama își revine, dar e mai greu să reia lactația. Din ceea ce știu și mi se spune de către colegi, mamele sunt instruite cum să alăpteze și cum să se protejeze de situații neplăcute, cum ar fi furia laptelui. Când vorbim despre renunțatul la alăptat, putem să ne gândim la două aspecte; ce meserie au acele mame și vârsta pe care o au. Sunt unele meserii care impun ca femeia să arate foarte bine și atunci unele renunță să mai alăpteze.
Rețelele de socializare au creat o modă extrem de dăunătoare pentru sănătatea copiilor
Dar mamele nu doar că renunță să mai alăpteze, ci refuză și să-și mai vaccineze copii. Rețelele de socializare în care circulă tot felul de idei neavizate au creat așa o modă extrem de dăunătoare pentru sănătatea copiilor. Unele mame sunt credule și se lasă influențate de ceea ce găsesc spus de unul sau de altul.
Din experiența mea pot să vă spun că mamele minore alăptează o perioadă mai lungă decât cele majore. Multe dintre ele sunt tradiționaliste, respectă niște obiceiuri vechi și profită de cel mai ieftin aliment de care dispun. Secreția lactată poate dispărea datorită unei alimentații necorespunzătoare, a deshidratării sau a consumului fizic și psihic. Inclusiv situațiile conflictuale din familie pot duce la oprirea secreției lactate. Unele mame ajung să creadă că laptele lor nu este suficient de consistent, că este apos sau că nu este bun. Total neadevărat. Ä‚sta este un mit care trebuie demontat. Laptele matern există sau nu există, el nu poate fi caracterizat prin consistență redusă sau crescută.
Sfatul cel mai bun ar fi ca mamele să-și alimenteze copiii natural, pentru că de asta depinde dezvoltarea ulterioară a copilului. Zicala conform căreia dacă vrei să ai un copil deștept trebuie să-l alăptezi în primele luni, este total adevărată. Prin lapte îi este transmis copilului tot ce are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă a unui organism atât de fragil. În al doilea rând să citească mai puțină literatură din asta neavizată și să țină minte câte epidemii au fost eradicate prin vaccinare și există șansa ca ele să reapară prin nevaccinarea unui eșantion mare de copii. Le doresc succes în creșterea copiilor și să facă cât mai mulți, pentru că nația asta a început să îmbătrânească și este păcat. România este frumoasă și ar trebui să fie locuită de tineri”.
