Magnitudinea seismului produs miercuri, la ora 1:20, în zona Vrancea a fost revizuită la 5,3 grade pe scara Richter, iar adâncimea la 97 km, conform datelor publicate pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). De asemenea, un cutremur cu magnitudinea de 2,9 pe scara Richter s-a produs miercuri dimineața în zona seismică Vrancea, la ora 5:01, potrivit datelor publicate pe site-ul INFP. Seismul a avut loc în județul Vrancea, la adâncimea de 91,1 kilometri. Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Paltin – 5 kilometri, Focșani – 42 kilometri și București – 156 kilometri. Primul seism s-a simțit și în Bulgaria și Republica Moldova, precizează CSEM, care dă o intensitate a mișcării seismice de 5,5 grade.
Cutremurul produs miercuri dimineața este unul tipic din zona Vrancea și în general aceste cutremure nu prea au replici, a declarat Mircea Radulian, directorul științific al INFP. „Cutremurul a avut loc în zona Vrancea și a fost unul tipic pentru această zonă. Adâncimea la care s-a produse este, conform ultimei estimări, de 87 kilometri, iar magnitudinea 5,2 pe scara Richter, magnitudinea care exprimă mărimea lui, energia eliberată în focar. Seismul s-a resimțit în diferite locuri de pe teritoriul țării și afară cu diferite intensități. Intensitatea se măsoară pe scara Mercalli și arată modul cum este simțit el la suprafață și pot să fie în diferite locuri diferite intensități”, a explicat Radulian.
Acesta a precizat că astfel de cutremure, considerate „moderate”, de obicei nu au replici, sau dacă au acestea sunt mici și a subliniat că „nu ne așteptăm la ceva mai puternic”. „În general cutremurele astea, noi le zicem moderate, nu prea au replici, sau dacă au, au puține. Nu este exclus să fie o replică, două, dar oricum, sunt mici și nu sunt importante. Nu ne așteptăm la ceva mai puternic. În zona respectivă a fost o activitate obișnuită. Nu este ceva ieșit din comun. Ne încadrăm într-o activitate obișnuită, zic eu, nu avem motive să ne speriem”, a spus Radulian. Potrivit acestuia, magnitudinea cutremurului a variat la agențiile din domeniu, deoarece „au date diferite, metode diferite, iar magnitudinea poate să difere de la o agenție la alta”.
Directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu, susține că în luna decembrie nu s-au produs niciodată cutremure „catastrofale” în România, perioadele cele mai „obișnuite” în care au avut loc mișcări tectonice importante fiind lunile de primăvară și toamnă, precum martie, aprilie, octombrie și noiembrie. „Niciodată nu a fost un cutremur catastrofal în luna decembrie, cel mai devreme (în perioada de iarnă n.r.) s-a produs în ianuarie 1838. Luni în care au fost cutremure (importante n.r.) au fost martie, aprilie, când s-au produs două astfel de cutremure, octombrie și noiembrie. În decembrie nu a fost niciodată un cutremur puternic. Dar, într-un an mai sunt și alte luni”, a declarat Gheorghe Mărmureanu.
„Este un cutremur de mare adâncime. Cutremurele de mare adâncime sunt de multe ori mai puțin periculoase pentru că energia se distribuie pe o suprafață mult mai mare. De exemplu, la cutremurul din 1802, care a fost cel mai mare, de 7,9 grade, influența lui a fost de la Moscova la Cairo. Ar fi fost catastrofal dacă acest cutremur cu această magnitudine ar fi fost la 80 sau 70 de kilometri sau chiar 30 de kilometri”, a explicat Mărmureanu.
În opinia seismologului, cutremurele de mare adâncime, de până la magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter, din Vrancea „nu sunt atât de periculoase”, deoarece în această zonă nu este un sistem tectonic precum cel din California sau din Italia. „Noi nu știm ce este exact la o adâncime de peste 100 de kilometri, de exemplu, dar cutremurele mari din România s-au produs la peste 130 de kilometri adâncime”, a adăugat directorul onorific al INFP.
Totodată, Mărmureanu susține că este greu de prognozat ceea ce se va întâmpla în perioada următoare deoarece „nu controlăm ce face Pămânul ăsta”. „Este greu de spus ce se va întâmpla pentru că noi nu controlăm ce face Pămânul ăsta. Singura măsură este să proiectăm ca lumea, să venim cu hărți de intensități seismice corecte. Vrem să începem o colaborare cu Primăria Capitalei în acest sens”, a mai spus directorul onorific al INFP.