Ucraina a inaugurat marți domul de protecție care va acoperi reactorul ce a produs dezastrul de la Cernobâl, un proiect ieșit din comun finanțat cu două miliarde de euro de comunitatea internațională și care trebuie să asigure siguranța sitului în următorii o sută de ani, relatează AFP.
În formă de arcă, acest clopot de izolare este o osatură metalică de 36.000 de tone cu tot cu echipamente, 108 metri înălțime și 162 de metri lungime. „Ar putea acoperi Stade de France sau Statuia Libertății”, a precizat într-un comunicat Novarka, societate a grupurilor franceze Bouygues și Vinci, care a conceput și asamblat domul. Cu o durată medie de viață de cel puțin 100 de ani, acesta va permite izolarea materialelor radioactive, protejarea muncitorilor de pe acest sit și ranforsarea sarcofagului împotriva problemelor provocate de climă. În plus, domul este dotat cu echipamente care vor permite operațiuni viitoare de dezafectare a reactorului nr. 4.
La 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul numărul 4 a explodat în timpul unui test de siguranță. Timp de zece zile, combustibilul nuclear a continuat să ardă, răspândind în atmosferă elementele radioactive și contaminând, după unele estimări, până la trei sferturi din Europa, dar în special Rusia, Ucraina, Belarus și alte republici sovietice. În 206 zile a fost construit un „sarcofag” — cu o osatură metalică de 7.300 de tone și compus din 400.000 de metri cub de beton — de către circa 90.000 de persoane, în condiții foarte dificile, în scopul de a izola reactorul avariat, a relatat pentru AFP Anna Korolevska, directoare adjunctă a muzeului Cernobâlului de la Kiev. „Acest lucru s-a făcut datorită eforturilor supraomenești a mii de oameni obișnuiți”, a spus ea. „Care erau mijloacele lor de protecție? Munceau în ținută obișnuită de muncitori în construcții”, a reamintit ea.
Timp de patru ani, circa 600.000 de sovietici, supranumiți ”lichidatori”, au fost trimiși la locul accidentului pentru a stinge incendiul, a realiza rapid o șapă din beton în vederea izolării reactorului deteriorat și pentru curățarea teritoriilor din împrejurimi. În prezent, bilanțul pierderilor de vieți omenești al catastrofei este încă unul în dezbatere. Comitetul științific al ONU (UNSCEAR) nu recunoaște oficial decât circa 30 de morți în rândul lucrătorilor și pompierilor care s-au aflat în zonă chiar după explozie, când radiațiile erau foarte intense, dar potrivit anumitor estimări bilanțul ar fi de mii de morți.
Dacă durata de viață a sarcofagului de beton a fost inițial evaluată la 20 până la 30 de ani, ea s-a dovedit în cele din urmă mai scurtă. În anul 1999 au avut loc primele lucrări de consolidare a sarcofagului, urmate de altele în 2001, 2005 și 2006. „Este o construcție potențial periculoasă, care reprezintă o posibilă amenințare pentru mediu și pentru populație”, a declarat pentru AFP Serghei Paskevici, din cadrul Institutului pentru probleme de securitate ale centralelor nucleare din cadrul Academiei de științe a Ucrainei. El a precizat că de exemplu factori de mediu precum un cutremur de pământ ar putea accelera prăbușirea structurii.
Noul dom ar trebui să reziste la un seism de o intensitate maximă de 6 pe scara Mercalli (care are 12 în total). În contextul riscului de prăbușire a vechiului sarcofag, ceea ce ar putea duce la contactul cu aerul a tone de magmă înalt radioactivă, comunitatea internațională s-a angajat să finanțeze construcția noului dispozitiv de protecție. A fost creat un fond gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și lucrările de reconstrucție au început în 2012. Potrivit BERD, construcția arcei a costat 1,5 miliarde de euro, dar întreaga incintă de izolare a ridicat suma la 2,1 miliarde de euro.
O dată instalată, arca nu va fi operațională decât la finalul lui 2017, timp în care îi vor fi montate toate echipamentele. Apoi vor începe lucrările pentru dezafectarea fostei construcții instabile”, a spus Boiko Serghei Gheorghievici, șef al inspecției de stat pentru reglementare nucleară, organismul care răspunde de securitatea nucleară în Ucraina. El a adăugat totuși că nu a fost stabilit un calendar precis în acest sens. „Sper că țările donatoare vor continua să ne ajute, în special pentru a transforma vechiul sarcofag într-un sistem ecologic sigur”, a spus el.
