O delegație formată din 50 de persoane, respectiv scriitori și profesori din Vrancea, Buzău, București, Iași și Brașov, a participat la lansarea a două cărți, editate în amintirea celui ce a fost scriitorul Octavian Moșescu, din perioada interbelică. Evenimentul s-a desfășurat în orașul Balcic din Bulgaria, iar din Vrancea au fost prezeți scriitori și profesori de la Școlile Bordești și Popești. Cele două cărți lansate, „Rondeluri râmnicene” și „Pânza Penelopei” (publicistică dosarul CNSAS), autor Octavian Moșescu, dar editate de cunoscutul scriitor și publicist Constantin Marafet de la Râmnicu Sărat, au trezit un mare interes în rândul celor prezenți la eveniment.
Moșescu a fost director de școală și apoi primar al orașului Balcic în două perioade, iar românii prezenți la lansare au retrăit momentul cu emoție și bucurie. „S-a ales Balciul deoarece a fost orașul drag sufletului lui Octavian Moșescu, una dintre personalitățile marcante ale literaturii române contemporane. Ultimul președinte al Societății «România Jună», înființată de Ioan Slavici și Mihai Eminescu, la Viena, cel care s-a ocupat de semicentenarul acestei societăți. În anul 1927, Octavian Moșescu poposește pentru prima dată la Balcic, unde a fost numit ca director al gimnaziului din oraș. Un an mai târziu este schimbat datorită tulburărilor politice, iar la intervenția lui Nicolae Iorga este repus din nou în funcție. Tot datorită lui Nicolae Iorga, este numit cu delegație primar al Balcicului, moment în care începe dezvoltarea orașului, una din inițiativele sale fiind de a dona pământ artiștilor și de a creea tabere de artă aici. A fost primar în două etape, ultima perioadă fiind când a predat Balcicul bulgarilor. La Balcic a înființat împreună cu Regina Maria revista Coasta de Argint în patru limbi: română, armeană, bulgară și turcă, editorialist fiind chiar Regina Maria. Tot el a fost inițiatorul muzeului din Balcic, printre multe altele”, a spus Constantin Marafet.
Octavian Moșescu s-a născut la Tîmboiești, după tată este râmnicean. În Tîmboiești, unde mama fusese numită învățătoare, își va petrece primii ani din viață. A absolvit Gimnaziul „Vasile Boerescu” din Râmnicu Sărat în 1909, după care intră, ca bursier, la Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla. Încă din timpul gimnaziului, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Mazilu, își dezvăluie cele dintâi virtuți literare: la 10-11 ani scria versuri, iar la 12 ani publica prima poezie.
În liceul de la Pomârla – unde îndrumători îi sunt Iorgu Iordan și Romulus Cioflec – au loc săptămânal, sub conducerea sa, reuniuni literare, conferințe, declarații. Apare aici, dar tipărită la Dorohoi, revista „Carpații” între 1914-1915, care, prin glasul tinerilor, susținea intrarea țării în luptă, alături de aliați, pentru marea unire a românilor. „A fost un moment deosebit. Mă bucur nespus că am reușit să particip la acest act de cultură, dar cel mai important a fost faptul că noi, românii, nu l-am uitat pe Octavian Moșescu, cel care a schimbat fața orașului Balcic. Am avut, de asemenea, prilejul să vizităm și castelul Reginei Maria a României cu tot domeniul, o frumusețe pe placul inimii, așa cu și-a dorit-o însăși regina”, a spus Aneta Pioară, autoare a mai multor volume de poezii, romane și teatru.
Vrânceanul Octavian Moșescu, mare iubitor și colectionar de artă, a fost primar al orașului Balcic între 1931-1932 și 1938-1940, astăzi teritoriul aparținând Bulgariei, oraș cu viață culturală extrem de bogată în prima jumătate a secolului XX. El a organizat aici Universitatea liberă, a fost directorul publicației culturale „Coasta de Argint” și, pentru a favoriza viața culturală a orașului, a inițiat o lege prin care artiștii puteau fi împroprietăriți gratuit cu terenuri pe care să-și construiască locuințe.
