Procedura adopției a fost modificată semnificativ, persoanele care doresc să înfieze copii trebuind să respecte noi prevederi legale care sunt deja în vigoare. Respectivele modificări simplifică mult această procedură, lucru care este salutat de specialiștii în domeniu, și care, mai ales, este în beneficiul copiilor și oamenilor care doresc să le ofere acestora o familie adevărată. Astfel, cei 48 de copii eligibili pentru adopție, care se află în acest moment în sistemul vrâncean de protecția copilului, ar putea avea mai curând părinți, iar cele 15 persoane și familii din județul nostru, atestate de la începutul anului și până în prezent, și-ar putea îndeplini mult mai repede visul de a avea în casa și inima lor, câte un copilaș.
Potrivit informațiilor furnizate de consilierul juridic Nicuța Vancea, șef birou adopții din cadrul DGASPC Vrancea, în afară de cei 48 de copii din sistem, eligibili pentru adopție, mai sunt 15 copii cu dosare cu Plan Individualizat de Protecție ce are ca finalitate adopția, un copil aflat în potrivire practică la o familie, și 18 cazuri de copii pentru care s-a deschis, în 2016, procedura de adopție. „De asemenea, anul acesta s-au făcut 10 încredințări în vederea adopției din care 7 sunt copii din Vrancea încredințați unor familii tot din Vrancea, iar alți trei copii din Vrancea au fost încredințați unor familii din alte județe. Până acum, pe parcursul acestui an s-au realizat 15 încuviințări în vederea adopției. Mai avem pe rolul instanței trei dosare pentru deschiderea procedurii de adopție și două dosare pentru încredințare în vederea adopției, iar 36 de copii se află în perioada de monitorizare postadopție”, a detaliat Nicuța Vancea.
Șefa biroului adopții a mai precizat că în momentul de față, la DGASPC Vrancea există 15 cereri de evaluare, aflate în lucru, ale persoanelor sau familiilor care doresc să obțină atestate pentru a putea adopta, iar alte 31 de persoane și familii au fost deja atestate pe parcursul acestui an. „Intrarea în vigoare a Legii nr. 57/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției va aduce reale îmbunătățiri în desfășurarea procesului de adopție, privit atât din punct de vedere al specialiștilor în domeniu, cât și al beneficiarilor direcți, adică familii/persoane adoptatoare și copii cu măsură de protecție”, a apreciat Nicuța Vancea.
Ce modificări prevede legea
Prin modificările aduse de Legea nr. 57/2016 se reduc termenele privind demersurile în vederea dobândirii statutului de copil adoptabil. Efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției pentru copil se produc până la încuviințarea adopției sau până la împlinirea de către acesta a vârstei de 14 ani și se reduce perioada de evaluare a persoanei/familiei de la 120 de zile la 90 de zile. „Totodată, se prelungește de la 1 la 2 ani valabilitatea atestatului de familie/ persoană adoptatoare, se acordă persoanelor/ familiilor adoptatoare un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și o indemnizație lunară, raportată la Indicatorul Social de Referință”, a precizat Nicuța Vancea.
Noul act normativ introduce obligativitatea pentru angajatori de a acorda, celor care doresc să adopte, timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obținerea atestatului și realizarea potrivirii practice în limita a 40 ore/an, fără afectarea drepturilor salariale. De asemenea, se reduc termenele la instanța de judecată.
Demersuri suplimentare pentru copiii greu adoptabili
Potrivit celor spuse de consilier juridic Nicuța Vancea, o noutate în reglementarea actuală o reprezintă categoria copiilor greu adoptabili. Sunt considerați copii greu adoptabili acei copii pentru care: în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție nu s-a reușit inițierea potrivirii practice; în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost inițiată etapa potrivirii practice, aceasta a eșuat; în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost pronunțată o sentință de încredințare în vederea adopției, aceasta a fost revocată; copiii pentru care lista generată de Registrul Național pentru Adopții (RNA) nu conține, timp de 3 luni consecutiv, nici un adoptator/ familie adoptatoare atestată. „Pentru această categorie de copii se realizează demersuri suplimentare pentru identificarea unui adoptator/familie adoptatoare”, a sublinat Nicuța Vancea. Noul act normativ prevede că „persoana/ familia atestată poate vizualiza informațiile conținute în profilul copiilor greu adoptabili la sediul direcției de la domiciliu. În cazul în care responsabilul de caz al familiei constată că persoana/familia a fost selectată într-o procedură de potrivire inițială în cadrul listei unui copil adoptabil, solicită acesteia să opteze între a fi continuată procedura de potrivire inițială pe listă sau a fi demarată procedura de potrivire cu un copil greu adoptabil”.
De asemenea, în noile reglementări se reduce termenul în care un copil poate deveni eligibil pentru adopția internațională, de la 2 ani la 1 an. „Apreciem că aceste modificări vor duce la integrarea cât mai rapidă a copilului într-un mediu familial stabil și permanent ce poate fi oferit de către o persoană/familie adoptatoare, o mai bună și facilă funcționare a sistemului de adopții, diversificarea demersurilor de identificare a unui adoptator potrivit pentru copilul adoptabil cât și simplificarea și clarificarea procedurilor privind adopția”, a declarat Nicuța Vancea.
Dacă părinții naturali nu pot fi găsiți, adopția se face fără consimțământul lor
Părinții firești trebuie să își dea consimțământul pentru adopție în fața instanței judecătorești, iar dacă minorul a împlinit vârsta de zece ani, este nevoie și de consimțământul său. Totodată, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie, de asemenea, să-și dea consimțământul în fața judecătorului. Legea adopției stabilește în mod expres că, în locul părinților firești, consimțământul la adopție nu poate fi exprimat de către curator, mandatar sau orice altă persoană împuternicită în acest sens. Dar e foarte important de știut că dacă unul sau ambii părinți nu pot fi găsiți pentru exprimarea consimțământului, adopția poate fi făcută doar în baza consimțământului celuilalt părinte, respectiv fără consimțământ.
Salariații care vor să adopte copii pot cere concediu și indemnizație
Una dintre cele mai importante noutăți ce au fost introduse în Legea adopției este concediul de acomodare plătit, care poate fi cerut de salariații care vor să adopte. Acesta se acordă pentru o perioadă de maxim un an, care include și perioada încredințării pentru adopție. „Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, activități independente sau activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției”, prevede Legea nr. 273/2004 modificată.
Cuantumul indemnizației acordate lunar salariaților adoptatori care intră în concediul de acomodare este de 3,4 ISR (1 ISR=500 lei), adică 1.700 de lei. Atât concediul, cât și indemnizația sunt acordate pe baza cererii persoanei îndreptățite, la care trebuie anexate: certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției; documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul; dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activității.
În afară de acestea, HG nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare și: copia actului de identitate al solicitantului; copia certificatului de naștere al copilului; actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit. Toate aceste documente trebuie depuse și înregistrate, în maxim zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției, la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială în raza căreia își are domiciliul solicitantul. Dacă cererea este depusă după expirarea acestor 10 zile, dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea adopției, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea. Cererea va fi soluționată în maxim trei zile lucrătoare de la data înregistrării și decizia va fi comunicată solicitantului în trei zile de la emitere.
De menționat este faptul că pot cere intrarea în concediul de acomodare și persoanele care obțin venituri din activități independente sau activități agricole.
Indemnizația, plătită prin mandat poștal sau în cont bancar
Calculul și plata indemnizației, inclusiv a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, se fac de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, și se achită, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite, în cont bancar sau la domiciliul acesteia, respectiv la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit HG nr. 579/2016, indemnizația poate fi virată fie prin mandat poștal, fie în cont curent personal sau cont de card, în funcție de opțiunea solicitantului.
Plata acesteia este făcută începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției. „În cazul achitării indemnizației prin mandat poștal, sumele aferente plăților ocazionate de efectuarea plății indemnizației sunt stabilite prin bugetul de stat. În cazul plății indemnizației în cont curent personal sau în cont de card, agențiile teritoriale efectuează plata prin unitățile bancare pe bază de borderou, în aceleași condiții prevăzute de lege pentru alte beneficii de asistență socială acordate de la bugetul de stat”, reglementează Legea nr. 57/2016 care mai prevede că angajatorii care refuză acordarea concediului de acomodare riscă să fie sancționați de inspectorii de muncă cu amendă cuprinsă între 1.000 și 2.500 de lei. De reținut că angajatorii nu pot să concedieze salariații aflați în concediul de acomodare.
