Un cutremur de 6 grade a distrus aproape în totalitate, miercuri dimineață, un orășel din centrul Italiei. Ce s-ar întâmpla dacă un astfel de seism ar lovi România? În țara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Astfel, în cazul producerii unui seism major, cel puțin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. (…)
Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din țară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce privește județele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate Municipiul București și județele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Brăila, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița și Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unitățile administrativ-teritoriale din primul caz și, în plus, județele Argeș, Botoșani, Constanța, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Olt. (…)
Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operațional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia și Mexic și primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial. Datele înregistrate de REWS, aflat sub coordonarea INFP, sunt destinate centrelor care gestionează situațiile de urgență și instalațiilor periculoase și intră în funcțiune atunci când se produce un seism de peste 4,5 grade pe scara Richter. „Sistemul de alertare pe partea de cutremure vrâncene detectează seismul în Vrancea, estimează foarte rapid magnitudinea și trimite alerta cu datele despre cutremur mai repede decât ajunge acesta în București, de exemplu. În ultimii 2-3 ani am transmis 19 alerte, întrucât alertele se trimit pentru seisme de peste 4,5 grade. Dacă scade foarte mult pragul, pot exista și alerte false. Noi nu vrem să dăm alerte false”, explică Alexandru Mărmureanu, Åžef laborator Rețea Seismică Națională, INFP.
Seismul produs în zona Vrancea nu va fi resimțit imediat în București. „Momentul resimțirii unui cutremur este cu aproximativ 25-30 de secunde întârziat în București față de momentul producerii acelui cutremur. Timpul crește sau scade în funcție de distanța dintre epicentru și localitatea în care se resimte”, explică Alexandru Mărmureanu. Astfel, sistemul REWS al INFP trimite alerta cu magnitudinea seismului către stațiile din teritoriu și către centrele care gestionează situațiile de urgență din zonele în care cutremurul va fi resimțit, la trei secunde după producerea acestuia în Vrancea: „Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către stațiile din țară și către instituțiile pentru situații de urgență”, spune Alexandru Mărmureanu. Alexandru Mărmureanu ține să precizeze că alerta transmisă din Vrancea centrelor pentru situații de urgență din țară nu se bazează pe o predicție, ci este transmisă după ce seismul s-a produs, iar stația din Vrancea are datele inițiale referitoare la acesta. (…)
Articolul INTEGRAL pe http://bit.ly/2bjpRTl
