Fenomenul meteorologic cunoscut sub numele de „ploaie înghețată”, care a avut loc în luna octombrie 2015, a creat pagube imense în pădurile din Vrancea. Au fost copaci rupți pe mii de hectare din pădurile Vrancei, iar problemele au apărut anul acesta, deoarece arborii de rășinoase ar trebui extrași rapid pentru a limita extinderea unor boli și la copacii care au scăpat de acest fenomen. Silvicultorii spun că și în cazul fagului, de exemplu, exploatările trebuie realizate rapid pentru ca pierderile financiare să fie mai mici iar lemnul să nu se deprecieze în categoria lemn de foc. Primele estimări ale pădurarilor indicau pagube de peste 78 mii metri cubi de lemn în pădurile din Vrancea, cele mai afectate zone fiind Măgura Odobeștilor, zona Vintileasca-Nereju, Tulnici, Panciu sau Vidra.
Pe Măgura Odobeștiului sunt suprafețe foarte mari pe care nu a rămas aproape niciun copac în picioare. De asemenea, sunt grav afectate pădurile din zona teritorial administrativă a localității Vintileasca unde copacii au fost rupți pe suprafețe foarte mari în zonele Muntioru, Purcelu și Furu. Sunt arbori despicați, arbori scoși din pământ cu rădăcinile ridicate spre cer, arbori rupți care vor trebui exploatați în regim de urgență, iar lemnul vândut ca lemn de foc. Peisajul este dezolant, spun oamenii care au mers în pădure să vadă amploarea dezastrului. Sunt zone compacte unde vor trebui defrișate la ras zeci de hectare de pădure pentru a mai salva ceva. De exemplu, va trebui defrișată practic la ras toată Măgura Odobeștiului unde nu a rămas aproape niciun copac în picioare. Aici au fost puși la pământ arbori tineri, frumoși, care nu aveau probleme. Astfel de tăieri trebuie realizate și în pădurile din Vintileasca, Nereju, Andreiașu de Jos, etc. Sunt proprietari de pădure care vor trebui să exploateze cota de masă lemnoasă anticipat pe cinci ani de zile. Iar copacii vor trebui vânduți ca lemn de foc, adică la un preț mic. Pădurarii spun că un fenomen de asemenea amploare nu a fost văzut de zeci de ani în pădurile din Vrancea. Au mai fost cazuri dar izolat, fără pagube foarte mari.
Silvicultorii de la Direcția Silvică Vrancea ne-au spus că situația de la Măgura Odobești este mai specială deoarece sunt și parcele cu rășinoase iar dacă lemnul nu este exploatat există riscul infectării cu gândacul de scoarță. Iar în cazul suprafețelor cu fag, dacă nu este exploatat timp de un an, se declasează în categoria lemn de foc, adică un preț mai mic. Pagubele de la Ocolul Silvic Focșani, care are zona Măgurii Odobești, sunt mult mai mari decât a fost estimat inițial. Anul trecut se estima că ar fi circa 20 mii metri cubi de lemn iar după primele acte de punere în valoare realizate în acest an s-a ajuns la această cantitate pe o suprafață de 1954 hectare și mai sunt de verificat încă aproape 200 hectare. Conform Direcției Silvice, pe cele 1954 hectare s-a pus în valoare o cantitate de 19939 metri cubi de lemn, din care 3659 metri cubi de rășinoase. Se estimează că ar mai fi circa 195 hectare, cu o pagubă de peste 10 mii metri cubi de lemn, din care 4180 metri cubi rășinoase. Pagubele au fost inventariate inclusiv de reprezentanți ai Romsilva care au venit de la București pentru a vedea dezastrul din pădure. Silvicultori statului au precizat că o situație asemănătoare este și la Ocolul Silvic Panciu, unde estimările ar fi de peste 7000 metri cubi de lemn.
Pădurarii așteaptă de opt luni un ordin de ministru
Problemele au apărut anul acesta deoarece arborii de rășinoase ar trebui extrași rapid pentru a limita extinderea unor boli și la copacii care au scăpat de acest fenomen. Din păcate, procedurile pentru începerea lucrărilor de exploatare sunt foarte greoaie. Inginerul Ghiță Pantă, de la Direcția Silvică Vrancea, ne-a spus că trebuie emis un ordin de ministru pentru modificarea amenajamentului silvic iar până acum nu există un asemenea document. Aceasta deși prima documentație cu estimarea pagubelor a fost trimisă la București încă din octombrie 2015 iar în urmă cu circa trei luni a fost trimis încă un raport, mai detaliat, cu pagubele produse. În Bacău sau Suceava, pagubele sunt de ordinul sutelor de mii de metri cubi, dar de la Ministerul Mediului nu se aude nimic. Motivul întârzierii ar fi situația specială a pădurilor. De exemplu, la Ocolul Silvic Focșani, pădurile sunt în situl Natura 2000 iar constatarea pagubelor se face de o comisie compusă din reprezentanții a șase instituții. Sunt proceduri de durată, la care se adaugă și achizițiile publice pentru exploatările forestiere încât va trece un an de zile până când vor fi realizate tăierile în pădurile unde distrugerile au fost foarte mari. Pentru zonele unde pagubele sunt mai mici, de câțiva metri cubi la hectar, pot fi încadrate la alte categorii de lucrări. Silvicultorii au explicat că pagubele au fost foarte mari pentru că arborii au avut frunze pe ei. Practic, au fost afectați arborii din pădurile situate la o altitudine de 600-900 metri. A plouat, copacii au avut frunze iar apa a înghețat pe coronament și copacii au fost rupți, despicați din cauza greutății pe care nu au putut să o suporte. Dacă nu erau frunze în copaci, atunci nu era această amploare. Copacii aflați mai sus au avut zăpadă și nu au fost afectați. Cantitatea de masă lemnoasă urmează să fie scăzută din cota repartizată anual.
Proprietarii pădurilor trebuie să realizeze lucrări de împădurire
Primele estimări realizate de ocoalele silvice și trimise Gărzii Forestieră arată că este o pagubă imensă la nivelul pădurilor din Vrancea. Estimările erau de circa 73 mii metri cubi de lemn, din care circa 45 mii metri cubi sunt în pădurile private, iar 28 mii în pădurile statului. Însă cantitatea exactă va fi cunoscută după actele de punere în valoare. „Sunt arbori care practic au fost retezați la 7-8 metri. Avem o situație cu o obște mică, care are 50-60 de hectare, unde e toată pădurea la pământ. Avea o posibilitate mică anual, de câteva sute de metri cubi iar acum va trebui să extragă posibilitatea pe 4-5 ani”, ne-a spus inspectorul șef al Gărzii Forestiere din Vrancea, Ionică Cherciu. Acesta a adăugat că problemele vor apărea după exploatare, când proprietarii pădurilor vor trebui să realizeze lucrările de împădurire. Pentru acestea este nevoie de puieți, ceea ce înseamnă costuri foarte ridicate, care vor reduce din profituri.
