Unii dintre suspecții arestați în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoești beneficiau de ajutoare sociale, dar erau scutiți de muncă în folosul comunității în baza unor adeverințe medicale suspecte, a afirmat, marți, prefectul județului Argeș, Cristian Soare. „În urma verificărilor întreprinse (…) a rezultat ca din cele 38 de persoane aflate în arest preventiv sau in arest la domiciliu, 14 beneficiau de ajutoare sociale în cadrul a opt dosare de ajutor social. (…) În majoritatea cazurilor, titularii dosarelor de ajutor social erau scutiți temporar de muncă în folosul comunității, prezentând adeverințe medicale. Au fost identificate peste 40 de astfel de adeverințe medicale eliberate de un medic specialist ORL de la Spitalul Municipal din Câmpulung, existând situații în care ambii soți au beneficiat de adeverințe medicale eliberate în aceeași zi, cu aproximativ același diagnostic”, a declarat prefectul în cadrul unei conferințe de presă. El a adăugat că, în ceea ce privește adeverințele medicale suspecte, Instituția Prefectului Argeș urmează să sesizeze Casa Județeană de Asigurări de Sănătate și Colegiul Medicilor.
Verificările efectuate de Corpul de control al Instituției Prefectului eu evidențiat și o serie de nereguli în ceea ce privește întocmirea dosarelor de ajutor social. „Din verificarea dosarelor a rezultat ca acestea erau întocmite necorespunzător, fiind identificate următoarele deficiențe: cererile nu erau soluționate la timp, anchetele sociale nu erau efectuate în termen legal, dispozițiile primarului nu erau emise în termen și nu erau comunicate beneficiarilor, în unele cazuri dosarele nu conțin copii ale documentelor de identitate sau ale existentei bunurilor pe care le deține familia beneficiară de ajutor social”, a precizat Cristian Soare.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate opt sancțiuni contravenționale în valoare totală de 17.000 de lei. Câte trei amenzi au primit primarul și secretarul comunei, iar două amenzi asistentul social. Prefectul Cristian Soare a mai anunțat că deocamdată plata ajutoarelor sociale nu a putut fi sistată, o astfel de măsură putând fi luată doar după ce se va dovedi că beneficiarii primeau banii fără a îndeplini condițiile prevăzute de lege. În urma descinderilor în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoești au fost arestate preventiv 37 de persoane implicate în exploatarea victimelor minore și majore.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracționale structurate pe baza relațiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore și majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, cu situații materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii în mod forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire și de lipsire de libertate.
În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări și autogări) sau chiar din propriile locuințe și ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților, cât și în proximitatea localității. Aceștia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj). Victimele erau amenințate și lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.
Procurorii mai susțin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopții ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare — erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.
