Consumul de alcool este o problemă de sănătate publică, determinată de comportamentul propriu, implicit de educație, cu consecințe grave asupra dezvoltării creierului de la stadiul intrauterin până la majorat, fiind corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, violenței, accidentelor și bolilor fatale, a declarat vineri, la o masă rotundă, dr. Zoia Bitea, director executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bihor. ‘Este obligația fiecăruia dintre noi să ne informăm în legătură cu efectele consumului de alcool asupra sănătății și informați să decidem. Deoarece comportamentul este cel care influențează în cea mai mare parte starea noastră de sănătate. Studiile internaționale arată că dintre cei patru factori determinanți ai stării de sănătate — factorul genetic, mediul, comportamentul și îngrijirile de sănătate — conduita personală este factorul dominant, reprezentând 50% pentru păstrarea sănătății. Oricât am investi în îngrijirile de sănătate, în spitale, dacă nu avem un comportament sanogen, starea de sănătate individuală și populațională nu se poate îmbunătăți,’ a declarat dr. Zoia Bitea.
Comportamentul este însă determinat de educație, de gradul de informare a fiecăruia, motiv pentru care DSP Bihor a inițiat de câțiva ani numeroase demersuri pentru a introduce în programa școlară disciplina ‘Educație pentru sănătate’, dar încă nefinalizate. ‘Faptul că nu am reușit până acum să ne atingem obiectivul nu înseamnă că nu ne vom continua eforturile. De ce să ne chinuim să schimbăm un comportament la adulți, greu de schimbat, când putem forma un caracter, încă din școală? Noi am transmis că cea mai mare investiție pentru sănătate este introducerea acestei materii, educația pentru sănătate, pentru că numai așa vom putea clădi generații sănătoase’, a subliniat dr. Bitea.
Doctorul psihiatru conf. univ. Gavril Cornuțiu a subliniat efectele devastatoare ale alcoolului asupra formării creierului, din etapa fetală până la 18 ani, motiv pentru care el a subliniat că ar interzice legal consumul pentru această perioadă. La fel, și în cazul femeilor însărcinate. ‘Bolile, majoritatea, sunt consecințele unui comportament. De exemplu, bolile cardiovasculare. În funcție de ce mănânci, ce bei, cum îți duci viața, așa vei fi: bolnav sau sănătos. Trebuie înțeles, consumul de alcool este un comportament determinat cultural. De aici trebuie început, cu informarea populației. Este nevoie de o politică națională de culturalizare în această direcție’, a subliniat dr. Cornuțiu.
În ce privește consumul de alcool, medicii nu îl interzic total, dar recomandă cantități moderate, capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul fiind între 10 și 15 unități internaționale de alcool pe zi, 10 unități găsindu-se în 200 de ml de vin.’Orice cantitate în plus este toxică pentru întreg organismul. Acel pahar de vin poate fi considerat aliment în sensul că mai are sărurile minerale și vitaminele pe care un vin bun, din struguri buni, pe sol curat, ar putea să le aducă. La noi însă, din păcate, problema e măsura’, a spus dr. Bitea.
Psihologul Tamas Miklos, care a mărturisit că a fost dependent de alcool, a menționat că el este doar unul dintre sutele de cazuri care au reușit să scape de acest viciu, despre care are cunoștință.
‘Este o boală care se poate trata cu succes. Acea atitudine, acel mod de a gândi, bazat pe expresia ‘Nu ai voie!’ ar fi de preferat să se schimbe în ‘Nu ai nevoie!’. Aici trebuie lucrat. Ar fi necesar și un centru staționar în tratarea acestei afecțiuni. Orice boală este un semnal. Și oamenii beau din anumite motive, pe care le putem afla ca să îi ajutăm. ‘Evadarea’ prin alcool are legătură cu evoluția personală, cu anumite solicitări ale sufletului. Oamenii trebuie să evolueze. De aceea este deosebit de important să știe ce se întâmplă cu ei, să fie informați, ca să știe cum își conducă viața,’ a spus psihologul.
‘Ca alternative la consumul de droguri promovăm modalități de viață sănătoasă, activități sportive, activități cultural-artistice, toate cu mesaj antidrog. Atât în ce privește drogurile legale, licite — alcool, tutun, cafea, cât și cele ilicite. În activitățile preventive pe care le derulăm, noi prezentăm efectele nefaste, pe termen lung, ale consumului de droguri și oferim, susținem, alternativele sănătoase,’ a declarat, pentru AGERPRES, Ilinca Șandor, de la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bihor.
Un studiu al DSP Bihor asupra internărilor la Urgențe—Spitalului Județean relevă faptul că vârsta la care debutează consumul de alcool a scăzut foarte mult, până la copii de clase primare, precum și faptul că a crescut incidența consumului de alcool în rândul femeilor. Specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bihor au organizat vineri o masă rotundă cu invitați ai mai multor instituții din domeniu pe tema consumului de alcool, luna iulie fiind luna națională de informare a populației privind consumul de alcool. În acest an, tema este informarea populației cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătății fizice și psihice a copilului, adolescentului și adultului cu scopul prevenirii debutului timpuriu a acestui viciu.
