La 25 iunie 1996, la Bonn, miniștrii de externe Klaus Kinkel și Teodor Meleșcanu au semnat Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germane privind mormintele românești de război din Republica Federală Germania și mormintele germane de război din România, primul acord semnat de statul român în acest domeniu.
Scopul acestui Acord, ratificat de Parlamentul României prin Legea 170/1997, este de a asigura păstrarea și îngrijirea mormintelor celor căzuți în cele două războaie mondiale, în conformitate cu prevederile Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate și Protocoalelor adiționale la acestea din 1977. Pentru efectuarea tehnică în România a obligațiilor ce revin statului german din acord, a fost desemnată Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (VDK, asociație de utilitate publică aflată sub patronajul Președintelui Germaniei), partea română desemnând, din 2004, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
Conform datelor statistice, încă provizorii, în Germania sunt înhumați aproximativ 1800 de militari români, majoritatea morți în prizonierat, în Primul Război Mondial, în orașe precum Ulm, Worms, Zwickau, Mannheim, Haltingen sau Ingolstadt. Mormintele acestor eroi sunt bine îngrijite de autoritățile locale germane.
Pe teritoriul României, în circa 170 de localități, sunt înhumate rămășițele a peste 95.000 de militari germani căzuți în ambele războaie mondiale. Cele mai importante cimitire de război se află în București (Cimitirul Pro Patria), precum și în județele Vrancea (Èšifești, Bordești, Soveja, Focșani (FOTO)), Iași, Buzău, Prahova, Dâmbovița (Titu-Sălcuța), Argeș (Dragoslavele, Èšuici, Lerești, Curtea de Argeș), Vâlcea (Titești, Călinești), Brașov, Buzău, Bihor, Gorj, Constanța, Brăila, Brașov, Sibiu, Bacău ș.a.
După încheierea acordului, organizația germană și-a intensificat activitatea de identificare și îmbunătățire a stării locurilor de înhumare a militarilor germani, ‘uitate’ de zeci de ani. Au început lucrările de strămutare și centralizare a osemintele militarilor germani la Iași, în Cimitirul ‘Eternitatea’, unde a fost amenajată o mare parcelă de onoare. Începând cu anul 1999 au fost organizate tabere de elevi germane, precum și tabere ale militarilor germani, voluntari, care au desfășurat lucrări de întreținere a mormintelor germane din Brașov, Buzău, Brăila, Focșani, Craiova, Iași, Vișeu de Sus, Soveja.
Anul acesta, în contextul Centenarului Primului Război Mondial, au fost planificate patru asemenea tabere de lucru cu voluntari, în județul Argeș, la cimitirele de onoare din 1916-1918 din Lerești și Dragoslavele, două tabere militare, precum și două de tineret. În toate aceste cazuri, autoritățile române, M.Ap.N în primul rând, au sprijinit demersurile părții germane, la lucrări participând și militari români, iar cazarea și masa participanților fiind asigurată în unități militare românești. Chiar dacă îngrijirea unor morminte de război nu este întotdeauna corespunzătoare, colaborarea româno-germană în domeniul mormintelor de război se poate aprecia ca fiind foarte bună.
La 100 de ani de la prima conflagrație mondială, încă avem surpriza ‘descoperirii’ unor monumente comemorative ridicate de beligeranți în amintirea propriilor eroi, precum cele de la Suraia, Ciorăști, Èšifești. Înființată în 1919, Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război îngrijește mormintele a 2,3 milioane de soldați situate în 827 de cimitire din 45 de țări.
Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război
