În viile Vrancei a început activitatea! Zilierii n-au pierdut timpul, s-au tocmit, și s-au pus pe treabă. Astfel, în aceste zile oricine poate vedea oameni la tăiat de vie, însă cei care i-au luat la muncă trebuie să știe că dacă nu respectă prevederile Legii privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurată de zilieri, se pot alege cu amenzi în cuantum de până la 5000 de lei.
Reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea atenționează asupra faptului că începând cu data de 6 noiembrie 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 245/2015 care modifică și completează Legea nr. 52/2011. Potrivit acesteia, cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă la sfârșitul fiecărei zile de lucru, la sfârșitul săptămânii sau la sfârșitul perioadei de desfășurare a activității, prin acordul scris al părților. Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore. „Zilierul minor care are capacitate de muncă va putea lucra șase ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate pe timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin opt ore de muncă”, se arată într-un material întocmit la nivelul ITM Vrancea.
Cei care iau oameni la muncă cu ziua trebuie să știe că au obligația de a-i înregistra pe aceștia în Registrul de evidență a zilierilor, în ordine cronologică. Acest Registru trebuie completat zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor. „Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde își are sediul, un extras al Registrului de evidență a zilierilor conținând înregistrările din luna precedentă. Transmiterea extrasului se poate face și pe suport electronic, după caz”, prevede legea.
În domeniul securității și sănătății în muncă, beneficiarul muncii zilierilor are obligația: să asigure securitatea și sănătatea în muncă a zilierilor; să asigure instruirea zilierului înainte de începerea activității și/sau la schimbarea locului de muncă, cu privire la pericolele la care poate fi expus și la măsurile de prevenire și protecție pe care trebuie să le respecte; să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin semnătură, că starea sănătății le permite desfășurarea activităților repartizate de beneficiar; să pună la dispoziție zilierilor echipamente de muncă adecvate, care nu pun în pericol securitatea și sănătatea acestora; să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecție adecvate activității desfășurate de zilieri; să comunice deîndată, către ITM, orice eveniment în care au fost implicați zilieri; să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în timpul activității.
Beneficiarul este cel care plătește impozitul pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier. De precizat este faptul că „activitatea desfășurată în condițiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate asigura, opțional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale. Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuțiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar”, mai spune legea.
