Hermelina sau Hermina (Mustela erminea) este o specie de animale carnivore din familia Mustelidae, genul Mustela, nativă din America de Nord, Groenlanda, deosebită de nevăstuică prin dimensiunea mai mare a corpului. Poate fi întâlnită și în Europa, în estul și nordul Asiei. Preferă zonele umede, inundabile, marginile pădurilor cu multe tufișuri, văile râurilor, pădurile de mesteacăn, maluri de ape stătătoare. Uneori poate fi găsită și la marginea satelor, în grădini și pajiști uscate. Pentru cei care își doresc un animal de companie mai excentric, hermelina poate fi o alegere. Ea încântă privirea prin aspect și coloritul blănii. În evul mediu hermelina era considerată un animal de companie de lux, fiind adesea întâlnită la monarhi catolici, suverani pontifi și cardinali. O dovadă în acest sens este și renumita reprezentare grafică, pictura „Dama cu hermină” (1483), realizată de Leonardo da Vinci. Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, hermelinele au fost introduse în Noua Zeelandă pentru a controla populația de iepuri sălbatici, însă au avut un impact devastator asupra populației locale de păsări.
De două ori pe an, la începutul primăverii și la sfârșitul toamnei, acest animal își schimbă blana. Vara, hermelina are blana de culoarea cafenie pe spate, iar iarna blana este albă, fină și lucioasă cu excepția vârfului cozii, care este negru. Sunt animale de talie mică, având corpul alungit și subțire, cu o lungime cuprinsă între 17-32 cm. Picioarele sunt scurte, iar coada măsoară între 6,5 și 12 cm. Masculii sunt, în general, de două ori mai mari decât femelele, cântărind de la 67 până la 116 grame, femele cântăresc între 25 și 80 de grame, potrivit site-ului animaldiversity.org. Corpul zvelt, lung, flexibil, botul rotunjit prevăzut cu vibrize lungi, de culoare albă, urechile triunghiulare, cu marginile rotunjite, lungi de 1,4-2,4 cm, iar ochii mici și rotunzi, ca două mărgele negre, toate sunt tipice pentru mustelide. Cele două maxilare sunt înzestrate cu dinți de pradă rezistenți și ascuțiți, canini excelent de bine dezvoltați.
Aceste animale trăiesc în perechi, formează familii și au un stil de viață bine stabilit. Își aleg un teritoriu destul de mare în funcție de disponibilitatea hranei. Aleargă foarte repede și au o agilitate uimitoare. Pot pătrunde în vizuinile foarte mici ale altor animale precum și prin gardurile de sârmă ale gospodăriilor, în căutarea hranei. Hermelina este un foarte bun cățărător. De multe ori nu mănâncă prada imediat, întorcându-se de mai multe ori să se hrănească, până când o termină complet, potrivit site-ului animalutul.ro. Masculul este mult mai activ decât femela. Își face culcușul în scorburile mari ale copacilor seculari, în căpițele de fân, în crăpăturile stâncilor, în vizuinile construite lângă rădăcinile arborilor sau în cele părăsite de alte animale. Se reproduce o dată pe an, dând naștere până la 12 pui, care ajung la maturitatea la un an de la naștere. Principalii dușmani ai hermelinei sunt vulpile și păsările de pradă, bufnița, vulturul, uliul.
În cazul în care ne hotărâm spre un astfel de animal de companie trebuie să procedăm asemănător, precum în cazul veverițelor. La început trebuie ținută într-o cușcă mai mare și bine închisă, în care să îi creăm un mediu cât mai apropiat de cel natural. Trebuie să dotăm cușca cu câteva crengi de lemn pe care să se poată cățăra (groase de 7-10 cm diametrul), recipiente pentru apă, jucării pentru animale. Dimensiunile medii pentru cușcă sunt: 1m x 0,5m x 1,5. Speranța de supraviețuire a hermelinei în mediul ei natural este de 2-7 ani.
