Absorbția fondurilor europene va ajunge la 3,15 miliarde de euro până la finele acestui an, ceea ce reprezintă 73,5% din totalul alocat pe Programul Operațional Sectorial „Transport”(POS-T) 2007-2013, în condițiile în care la începutul anului 2012 absorbția era de numai 6%, afirmă într-un interviu ministrul Transporturilor, Iulian Matache. Șeful de la Transporturi vorbește despre obiectivele pe care și le-a propus în perioada mandatului său, despre proiectele ce vor fi finanțate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), dar și despre tronsoanele de autostrăzi care s-ar putea da în folosință până la finalul anului, subliniind că nu participă „la o întrecere de tăiat panglici”, deoarece urmărește ca „lucrurile să fie temeinic făcute”.
AGERPRES: Care sunt obiectivele pe care vi le-ați propus pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung?
Iulian Matache: Eu sunt un tip realist. Sunt de formație inginer, nu sunt un om al vorbelor meșteșugite. Prefer o vizită pe șantierele în lucru, unde pot vedea cu ochii mei ce se întâmplă, unde pot propune măsuri, în loc să vorbesc din birou despre acele proiecte. Am lucrat în acest minister și ca secretar de stat și am făcut echipă cu ceilalți colegi. Și acum continui să lucrez în echipă și încercăm să ducem la bun sfârșit proiectele începute. Aici vorbesc în primul rând despre proiectele din Master Planul General de Transport, pentru că este principalul proiect al ministerului, pe termen scurt, mediu și lung. Cu riscul de a repeta, Master Planul General de Transport reprezintă documentul strategic de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru toate sectoarele de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal, în acord cu nevoile de dezvoltare ale țării. Este un document construit pe baze economico-financiare științifice, dezbătut pe larg cu societatea civilă, dar și acceptat de către Comisia Europeană. De aceea, consider că implementarea lui și continuarea proiectelor sunt decisive pentru infrastructura românească. (…) Bineînțeles că și în domeniul infrastructurii feroviare cel mai important e să continuăm și să intensificăm lucrările la șantierele de pe Culoarul IV. Finalizarea lucrărilor pe aceste șantiere va însemna reducerea întârzierilor, o viteză mai mare de deplasare, deci condiții mai bune pentru călători. Pentru CFR Călători, chiar dacă nu avem bani în acest moment pentru investiții în vagoane noi, am dispus ca în planul de acțiune al companiei să fie cuprinse măsuri concrete, imediate și mai ales permanente pentru creșterea calității serviciilor de călătorie. Ce vreau să spun este că, dacă nu avem un vagon nou, putem să-l întreținem pe cel vechi, putem să facem curățenie, putem să vorbim frumos cu oamenii. Suntem ministerul cu cele mai multe relații directe cu cetățeanul, și aici nu mă refer doar la CFR Călători, ci la toate companiile: TAROM, CNADNR, Metrorex, Aeroporturi, Porturi, RAR etc.
AGERPRES: Care este nivelul absorbției fondurilor europene pe POS-T?
Iulian Matache: Pentru POS-T — perioada 2007 — 2013+2 au fost alocați 4,288 miliarde de euro. Programul în sine a pornit mai greu și, după cum bine știți, la începutul anului 2012 absorbția de fonduri europene era de aproximativ 6%, dar până la finele lui 2014 am ajuns la o absorbție de 2,507 miliarde de euro. Asta înseamnă un grad de absorbție de 58,47%. Èšinta de absorbție pentru anul 2015 este de aproximativ 645 milioane de euro. Asta ar însemna că absorbția pentru perioada 2007-2013+2, la sfârșitul anului 2015 va fi de 3,152 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 73,5%.
A fost o perioadă grea, a începutului de program, dar eu cred că de acum încolo va trebui să aplicăm cu mai multă încredere și fermitate tot ceea ce am învățat în acești ani, ca să avem rezultate la nivelul așteptărilor noastre. Acum știm care sunt deficiențele, punctele nevralgice și chiar încercăm împreună cu ceilalți factori de decizie să micșorăm timpii pentru obținerea unor avize, să corelăm anumite norme/regulamente încât să avem rezultate mai bune și mai rapide în viitor.
AGERPRES: Ați fost recent cu premierul la Londra, unde v-ați întâlnit cu reprezentanții BERD, pentru a găsi finanțare pentru o serie de proiecte din transporturi. Care sunt acele proiecte?
Iulian Matache: Proiectele de infrastructură de transport propuse pentru finanțare cu BERD sunt în număr de nouă pentru sectorul rutier, în valoare de 11 miliarde de euro, precum și șase din sectorul feroviar, cu o valoare de 2,9 miliarde de euro. Vorbim, deci, despre 15 proiecte, cu o valoare totală de 13,9 miliarde de euro. Proiectele de infrastructură rutieră propuse pentru finanțare au o lungime totală de 1.109 kilometri, în timp ce proiectele de infrastructură feroviară au o lungime totală de 731 de kilometri.
Fiecare dintre proiectele de infrastructură de transport propuse pentru finanțare din împrumutul public sunt concepute sub forma unui mix de surse de finanțare, din care 50% din împrumut public contractat cu IFI, cu o valoare de 6,9 miliarde de euro, 25% din bugetul de stat, cu valoare de 3,4 miliarde de euro, și 25% din bugetul UE, cu o valoare de 3,4 miliarde de euro.
AGERPRES: Linia de cale ferată spre Otopeni a fost unul dintre subiectele discutate cu BERD pentru finanțare. Când ar putea începe proiectul? Care sunt costurile și care este schema de finanțare?
Iulian Matache: Da, într-adevăr, acest proiect s-a aflat pe lista de discuții cu BERD. Chiar vreau să precizez că experții BERD s-au arătat interesați de acest proiect prioritar. El este prevăzut în MPGT pentru exercițiul financiar 2014 — 2020. Studiul de fezabilitate a fost realizat în anul 2008, varianta de traseu aleasă fiind București Nord — Pajura — Mogoșoaia și în continuare linie de cale ferată nouă până la Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Èšinând cont de modificările legislative este necesară revizuirea studiului de fezabilitate în sensul completării documentațiilor și actualizării acestora cu legislația în vigoare, la nivelul anului 2015. Proiectul este inclus în lista proiectelor aferente Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 — 2020. (…) Pot să anticipez următoarea dvs. întrebare și să vă spun că noi am luat în calcul și studiem și varianta conexiunii prin Magistrala 6 de metrou.
AGERPRES: Da, Magistrala 6. Când vor începe lucrările și când ar putea fi gata?
Iulian Matache: Magistrala 6 înseamnă să unim Aeroportul Otopeni cu Gara Progresul. Dar, într-o prima fază, vizăm implementarea sectorului dintre Gara de Nord și Aeroportul Otopeni. La această dată, Metrorex face demersuri pentru obținerea de fonduri externe nerambursabile pentru acoperirea diferenței de finanțat necesară executării lucrărilor și respectării termenului de punere în funcțiune — 2020.
AGERPRES: La CFR Călători se prefigurează un program de achiziție de material rulant, în speță automotoare. Câte vor fi și care sunt sumele necesare? De unde vor fi acoperite?
Iulian Matache: Ministerul Transporturilor are sub autoritatea sa companii care intră într-o legatură directă cu cetățeanul, cu fiecare dintre noi. Este și cazul CFR Călători, o companie cu tradiție, dar care trebuie să își desfășoare activitatea în ritmul actual al economiei de piață. Este o societate finanțată de la bugetul de stat, are și venituri din încasările proprii. Este o societate comercială, dar care, în același timp trebuie să asigure și servicii sociale mai puțin profitabile. De-a lungul timpului parcul de vagoane a mai fost înnoit, reparat, uneori cârpit, de ce să n-o spunem? Dar este greu să ținem pasul cu cerințele călătorilor noștri. Am reușit în ultima perioadă să creștem viteza doar pe anumite rute, am reușit să mai îmbunătățim calitatea serviciilor și pentru asta vom continua și chiar vom intensifica acțiunile de control.
După cum bine știți, o anumită companie privată a ieșit de pe multe trasee, iar CFR Călători a trebuit să reintre pe acele trasee rămase neacoperite. Tocmai de aceea, CFR Călători are nevoie și intenționează să achiziționeze material rulant nou. În Master Planul General de Transport a fost identificată nevoia de 100 de rame electrice și diesel care să circule pe rutele reabilitate și nu numai. Fondurile pentru achiziția acestora vor putea fi de la bugetul de stat, din POIM, dar și din fonduri proprii. Bineînțeles că toate detaliile cu privire la aceste achiziții vor fi transparente și publice. Sperăm ca în anul 2017 să putem circula și cu trenuri noi.
(…)
AGERPRES: Câți kilometri de autostradă credeți că veți da în folosință până la sfârșitul anului?
Iulian Matache: Se va deschide traficul pe un sector de 6 kilometri, între nodul rutier Topolovățu și Sanovita. În cazul în care condițiile meteo vor fi favorabile, există posibilitatea ca și sectorul dintre Izvin și Nodul Rutier Topolovățu să fie dat în folosință până la finalul acestui an. Odată cu deschiderea traficului între nodul rutier Topolovățu și Sanovita, va putea fi dat în folosință și tronsonul de 10 kilometri dintre Sanovita și Nodul Rutier Balint, aparținând Autostrăzii Lugoj — Deva, Lot 1. Vom da în folosință toți kilometrii pe care îi vom termina, dar important este să lucrăm, să avem proiecte în continuare. Nu particip la o întrecere de tăiat panglici, pentru că vreau ca lucrurile să fie temeinic făcute.
AGERPRES: Ați declarat că reducerea arieratelor reprezintă o prioritate pentru mandatul dvs.? Ce intenționați să faceți cu compania TAROM?
Iulian Matache: Bineînțeles că reducerea arieratelor este importantă pentru companiile ministerului, cu atât mai mult pentru TAROM. TAROM se află pe o piață concurențială puternică și trebuie să ținem cont de asta. Am cerut atât Consiliului de Administrație de la TAROM, cât și conducerii executive a companiei, să țină cont de toate elementele actuale și să ia măsurile manageriale necesare redresării companiei. Nu este un lucru ușor de făcut în contextul actual, când companiile aeriene sunt tot mai puternice, cu strategii tot mai bine puse la punct. De asemenea, să nu uităm că în același timp există o piață a muncii la fel de dezvoltată în cadrul acestor companii și, atunci, trebuie ca TAROM să creeze condiții optime pentru salariați. Am spus-o — și o mai spun — acesta este obiectivul principal: redresarea companiei. Abia apoi putem vorbi despre privatizare.
(…)
AGERPRES: Se apropie anotimpul rece. Cum stați cu pregătirile pentru iarnă?
Iulian Matache: Zilele acestea voi semna ordinul pentru constituirea Comandamentului de iarnă, dar pregătirile pentru iarnă au început mult mai devreme. Trebuie să fim foarte bine organizați, pentru că avem de-a face cu ierni cu perioade grele de viscol. Acele zile sunt un test de profesionalism, iar mobilizarea trebuie să fie exemplară. La CNADNR, în luna octombrie vor fi finalizate achizițiile publice care au ca obiect întreținerea curentă pe timp de iarnă. De asemenea, va fi finalizată și acțiunea de achiziționare de noi autofreze. Până în acest moment, au fost livrate către companie un număr de 76 de bucăți, urmând ca până la finele acestei luni să fie livrate și restul de 24 de bucăți. Au început, de asemenea, la CNADNR, să se constituie stocurile de motorină, sare, nisip, clorură de calciu, să se pregătească pentru iarnă spațiile de cazare pentru deservenți, cazarmament, să se achiziționeze echipamente pentru muncitori, pentru că ei sunt baza iarna, oamenii.
La CFR SA, pentru eliminarea operativă a unor eventuale deranjamente la linii, se vor înființa echipe de intervenție, în ture, dotate cu mijloacele necesare. Zilnic, pe toată perioada timpului nefavorabil și a lucrărilor de deszăpezire a liniilor de cale ferată, va fi programată și organizată intervenția unui număr de 900 — 1.400 salariați CFR, stabilit în ture, astfel încât să fie asigurată permanența activității de deszăpezire.
Din punct de vedere al stării tehnice a plugurilor de zăpadă, în prezent sunt apte pentru intervenție un număr de 32 pluguri (15 hidraulice și 17 simple). De asemenea, sunt pregătite 109 mijloace de intervenție (drezine și utilaje multifuncționale) pentru remedierea operativă a deranjamentelor apărute la liniile de cale ferată, precum și 71 de drezine pantograf pentru intervenții la linia de contact.
Pregătirile de iarnă la CFR Călători constau în acțiuni în vederea asigurării condițiilor de confort în trenurile de călători pe perioada sezonului rece. Se fac lucrări pentru etanșarea ușilor și ferestrelor, prin înlocuirea elementelor uzate (mecanisme, garnituri etc). Se verifică funcționarea corespunzătoare a instalațiilor de producere și înmagazinare a energiei electrice și a instalațiilor de încălzire, dar și aprovizionarea cu antigel și motorină necesară instalațiilor de încălzire. Dar toate acestea trebuie urmărite, verificate și, mai ales, oamenii trebuie să fie conștienți de activitatea lor și să fie prezenți acolo unde este nevoie.
