Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a avut un profit din activitățile economice de peste cinci milioane lei în 2014, arată datele financiare prezentate de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Organizațiile religioase desfășoară activități economice dar și activități fără scop patrimonial, precum susținerea activităților misionare, sociale, educaționale sau culturale. În aceste condiții, în cazul Arhiepiscopiei, profitul din activitățile economice a fost de 5,02 milioane lei, care au acoperit un deficit de 4,4 milioane lei din activitățile fără scop patrimonial. În final, profitul raportat a fost de 579 mii lei, la venituri de 23,3 milioane lei și cheltuieli de 22,7 milioane lei. Profitul din 2014 este de patru ori mai mare decât profitul înregistrat în 2013. În urmă cu doi ani, profitul Arhiepiscopiei a fost de 135 mii lei, la venituri de 18,4 milioane lei.
Conform gandul.info, Patriarhia Română și eparhiile sale au declarat anul trecut la Ministerul de Finanțe profituri totale de peste 33 de milioane de lei, aproape 7,5 milioane de euro, bani înregistrați în contabilitate ca excedent, pentru că structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entități juridice fără scop patrimonial. „Gândul” mai scrie că cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureștilor, condusă de Patriarhul Daniel, cu un profit pe 2014 de 7,42 milioane lei, adică aproximativ 1,67 milioane euro. Potrivit sursei citate, multe eparhii au obținut profit și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești), altele însă au declarat profit obținut doar din activități fără scop patrimonial (cotizații, donații). De asemenea, autoritățile centrale și locale au alocat bani pentru reparații sau construcția unor locașuri de cult.
Potrivit Codului Fiscal, arată gandul.info, veniturile realizate de unitățile bisericești din donații și din activități economice sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreținerea și funcționarea unităților de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), de lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a locașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, dacă sunt sunt folosite pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități non-profit ale cultelor religioase.
Precizări din partea Patriarhiei Române
Biroul de presă al Patriarhiei Române precizează, într-un comunicat, că veniturile realizate de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române sunt folosite „pentru cheltuielile curente cu plata salariilor personalului deservent, a impozitelor și contribuțiilor la asigurările sociale aferente fiecărui salariat, plata facturilor la utilități, întreținerea imobilelor bisericești, inclusiv pentru construirea de noi locașuri de cult, precum și pentru susținerea instituțiilor, programelor și activităților misionare, sociale, educaționale și culturale”.
Conform comunicatului, „faptul că majoritatea eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române au avut un excedent financiar la sfârșitul anului 2014 denotă administrarea corectă și înțeleaptă a veniturilor realizate de acestea. Pentru a nu se crea însă falsa impresie că Biserica Ortodoxă Română are un excedent financiar pe care nu poate să-l cheltuiască, menționăm că excedentul de la sfârșitul fiecărui an nu constituie profitul eparhiei respective, ci este reportat în bugetul pe anul următor cu scopul susținerii activităților bisericești în derulare sau altele noi”.
Patriarhia Română mai precizează că „opera socială și educațională a Bisericii Ortodoxe Române (…) este susținută în proporție de peste 80% exact din veniturile eparhiilor. În prezent, în Biserica Ortodoxă Română funcționează 785 de instituții și servicii sociale și sunt derulate 576 de programe sociale, pentru susținerea cărora anul trecut (2014) eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit peste 87.000.000 lei”.
Sursa citată mai arată că „cele aproximativ 15.000 de unități bisericești ale Bisericii Ortodoxe Române (eparhii, parohii și mănăstiri) sunt contribuabili exemplari la bugetul de stat care achită la timp impozitele și celelalte obligații financiare către acesta, conform legilor în vigoare”.
Statutul fiscal al Cultelor religioase din România, se precizează în comunicatul Patriarhiei, „este similar cu cel al majorității statelor din Uniunea Europeană în care acestea sunt sprijinite de autoritățile publice fie prin finanțări directe, fie prin facilități fiscale, pentru încurajarea activității lor cu un important impact în societate. Sprijinul financiar pentru Catedrala Mântuirii Neamului și pentru alte locașuri de cult din România este stabilit prin lege (Legea Catedralei 261/2005 și Legea cultelor 489/2006) și se regăsește în multe state ale Uniunii Europene”. În concluzie, Biserica Ortodoxă Română „desfășoară o multiplă și transparentă activitate misionară, socială, educațională și culturală în beneficul românilor și tocmai de aceea Statul român înțelege că este necesar să o sprijine”.
