Dovlecelul este unul unul din alimentele reconfortante și răcoritoare, perfecte pentru sezonul cald. Dovlecelul (Cucurbita pepo) este o plantă erbacee anuală din familia cucurbitaceelor, practic aceeași specie ca dovleacul și văr bun al castravetelui, cu care are destul de multe însușiri comune. Originea acestuia a fost multă vreme un subiect de controversă. În cele din urmă, se pare ca paternitatea acestui aliment a fost „revendicată” și câștigată de către străvechile populații preincașe de pe teritoriul actualului Mexic.
Pe continentul european, planta a fost adusă și răspândită cu câteva sute de ani în urmă, de către turci și italieni. În prezent, pe lângă varietatea cu coaja de un verde deschis, există și dovlecei italienești de un verde închis (zucchini), galbeni, roșietici sau chiar albi. Cei care se cultivă la noi în țară au culoarea alb-verzuie, marmorată, când sunt foarte proaspeți, fiind mari și alungiți precum castraveții.
Dovleceii folosiți în terapia naturală sunt cei comestibili, care se consumă la vârsta imatură, când sâmburii nu sunt decât foarte puțin formați, coaja este fină și întreagă. Aceștia sunt foarte bogați în apă (aproape 95% din masa lor), însă în pulpă și mai ales în coaja lor găsim și cantități foarte mari de vitamine B9, B1, A, fosfor, mangan, potasiu, magneziu, dar și alte substanțe nutritive, precum cupru, acid folic, zinc, fier, calciu, vitaminele A și K.
Ei sunt consumați în special fierți sau prăjiți. Indiferent de modul de preparare a dovleceilor, este necesar să reținem un lucru foarte important: majoritatea vitaminelor, a mineralelor și a altor substanțe active (enzime, flavonoide etc.) sunt depozitate în coajă. Dovleceii prăjiți sunt cel mai puțin indicați pentru a fi consumați. În stare proaspătă, sunt mai rar consumați, deoarece pot produce ușoare balonări și senzații de disconfort abdominal. În această formă, au însă efecte terapeutice excelente. Se pot consuma ca atare, tăiați în felii lungi, ca și castraveții, ori tăiați cuburi mărunte și introduși în salatele de vară alături de roșii, de ardei, de castraveți etc.
Studii făcute asupra populațiilor din America Centrală, unde această legumă face parte din alimentația zilnică, au arătat că în aceste zone scleroza multiplă este practic necunoscută. Se pare că flavonoidele, vitamina B9 și alte substanțe active din coaja dovlecelului protejează teaca de mielină, pentru a nu fi distrusă.
Mâncarea de dovlecei preparată prin fierbere și bine condimentată este ideală pentru vară și pentru cei care vor să slăbească. Este ușoară, foarte ușor digerabilă și neașteptat de sățioasă. Conține fibre alimentare, potasiu și foarte puține calorii (100 de grame de dovlecei proaspeți au aproximativ 17 calorii), fiind un adevărat antidot pentru kilogramele în plus, potrivit www.nutrition-and-you.com.
În general, aportul de vitamina A și conținutul ridicat de carotenoizi (luteina) fac din dovlecei un remediu foarte important pentru menținerea sănătății ochiului. Sunt recomandați cu precădere persoanelor de vârsta a treia, pe care le protejează de afecțiunile oculare specifice. O alimentație în care predomină dovlecelul, datorită vitaminelor A, C și B9 din compoziția sa, scade incidența diferitelor forme de cancer cu aproape 30%. Datorită fibrelor, facilitează eliminarea toxinelor, prevenind staționarea acestora în colon și astfel diminuând riscul de cancer de colon. Celor care suferă de hipertrofia prostatei, li se recomandă pulberea de semințe de dovlecel. Substanțele anti-oxidante din compoziția acestor semințe reduc volumul prostatei, previn inflamația și procesele mutagene.
Există studii în curs de desfășurare care arată că, alături de castraveți, dovleceii ajută la refacerea finelor țesuturi articulare distruse sau fragilizate de boală. Au rol antiinflamator în osteoartrită, reumatism, poliartrită. Reduce riscul de infarct și accidente vasculare cerebrale (datorită magneziului și folaților). Este benefic în scăderea tensiunii arteriale (magneziu, potasiu). În general, anumite substanțe din coaja dovleceilor (cumarinele, în special) împiedică formarea trombilor și migrarea lor prin sistemul vascular. Se consumă dovlecei cruzi ca atare sau sub formă de suc. Dovlecelul are excelente proprietăți anti-îmbătrânire, poate îmbunătăți memoria și reduce procesele infecțioase, potrivit site-ului sanatate.bzi.ro. Tonifică și hrănește orice tip de ten. Blochează radicalii liberi, reducând procesul de îmbătrânire a pielii și chiar a încărunțirii părului.
Pe fondul unor valori crescute ale colesterolului, consumul de dovlecei proaspeți și/sau preparați în cantități cât mai mari, este recomandat în timpul verii. Conținutul de fibre alimentare și de substanțe hipocolesterolemiante din coajă ajută la ținerea sub control a acestei afecțiuni, care poate deveni extrem de periculoasă. Datorită faptului că au conținut ridicat de potasiu, dovleceii sunt recomandați și contra aritmiei cardiace și a tahicardiei, fiind foarte eficienți pentru prevenirea infarctului miocardic.
Dovlecelul este o sursă de fibre, dar cantitatea și calitatea lor variază în funcție de vârsta acestuia. Cei tineri conțin pectină, cei maturi celuloză. În plus, dovlecelul este un veritabil pansament gastric, fiind indicat în gastrite, ulcere și alte afecțiuni ale aparatului digestiv. Contra constipației severe, este indicat sucul proaspăt, un pahar dimineața, pe stomacul gol, cu 2 ore înainte de a mânca orice altceva. Tratamentul cu dovlecei proaspeți, ca atare, și mai ales sub formă de suc, poate avea ca efect scaune diareice, balonare și crampe abdominale. De aceea, se va începe cura cu cantități ceva mai mici, mărindu-se pe măsură ce sistemul digestiv se obișnuiește cu acest aliment proaspăt.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL
