Delicatesa japoneză fugu, trufele din Italia sau fructul exotic durian figurează printre cele mai ciudate provocări alimentare cu care turiștii se pot confrunta în vacanțele lor, indică un top al alimentelor ciudate, realizat de secțiunea de călătorii a publicației britanice The Daily Telegraph.
Cel mai periculos: Peștele fugu, o delicatesă japoneză extrem de veche, poate fi letal dacă este pregătit în mod incorect, deoarece conține cantități mortale de otravă. Deși statisticile variază, rata medie de mortalitate ca urmare a consumului de fugu este 6,8%, în cele mai multe cazuri victimele fiind pescari amatori care au mâncat din propria captură de pește.
Cel mai scump: Cristiano Savini, un căutător de trufe din Toscana (nordul Italiei), a făcut cea mai mare descoperire a sa în ianuarie 2007, când a găsit o trufă albă imensă, cu o greutate de circa 1,4 kilograme. Cristiano și tatăl său au descoperit trufa cu ajutorul câinelui lor Rocco și au vândut-o la scurt timp după aceea, la o licitație într-un cazino din Macao, pentru impresionanta sumă de 330.000 de dolari. Regiunea italiană Piemont este locul în care se spune că pot fi găsite cele mai bune trufe din lume.
Cel mai ieftin: Este vorba de carnea de șobolan vândută pe post de gustare pentru cină. Șobolanii distrug culturile din Vietnamul rural, așa că agricultorii îi prind, îi învelesc în frunze de banană și îi vând. În Thailanda, șobolanii și liliecii sunt prăjiți și serviți pe frigăruie.
Cel mai „obraznic”: Sushi-ul este renumit pentru prezentarea sa colorată și artistică, însă unele restaurante din Japonia duc această formă de artă la un nou nivel. Nyataimori este sushi servit pe corpul unei femei goale. Restaurantele care servesc Nyataimori (sau echivalentul masculin, Nantaimori) sunt rare, iar prețul este pe măsură.
Cel mai „drăguț”: Chiar dacă porcii de Guineea pot părea drăguți într-o sală de clasă, în farfurie priveliștea e mai puțin adorabilă. Familiile peruane cresc porcii de Guineea deoarece, în zona Anzilor, aceștia sunt considerați o sursă bună de proteine. Cuy — așa cum sunt denumiți de către localnici — sunt prăjiți și serviți întregi, fără a li se înlătura capul și membrele. Gustul este similar cu cel al cărnii de iepure, însă nu au prea multă carne, iar pielea poate avea o textură cauciucată.
Cel mai „viermuitor”: Pecorino Sardo este o specialitate din Sardinia care vine cu un avertisment de sănătate. Deși cele mai multe alimente cu viermi ajung în coșul de gunoi, descompunerea acestei „brânze putrede” este încurajată. Pecorino Sardo este o brânză lăsată afară, pentru ca musca (piophila casei) să poată depună în ea ouă care ulterior se transformă în larve. Acestea se hrănesc cu brânza, o fermentează și îi conferă un miros înțepător. Deși oficial interzisă în UE, brânza este servită atunci când larvele sunt încă în viață.
Cel mai controversat: Mirosul fructului durian este atât de dezagreabil, încât acesta a fost interzis în taxiuri, în mașinile închiriate și în mijloacele de transport public de-a lungul Asiei de sud-est, deși se spune că fructul este foarte bun la gust. A mânca durian este ca și cum ai mânca zmeură în toaletă, a explicat romancierul Anthony Burgess.
Cel mai dezgustător: Chiar dacă este vorba despre o categorie foarte subiectivă, va fi greu de găsit ceva mai puțin apetisant decât „Smalahove”, o mâncare tradițională de Crăciun din Norvegia. Pentru realizarea ei, se fierbe capul de miel timp de aproximativ trei ore. Eticheta dictează ca urechile și ochii să fie mâncate primele, când încă sunt calde, urmând ca restul capului să fie consumat de la frunte spre spate. Limba și mușchii oculari sunt considerați delicatese.
