‘Viitorul este deja aici’. Nu trebuie să fii un cunoscut scriitor ca vizionarul William Gibson, tată al cyberpunk-ului, pentru a ajunge exact la aceeași concluzie. Mai ales într-un domeniu ca educația, în care viitorul este astăzi prezentul. Un studiu realizat de Institutul pentru Economia Digitală (Instituto de la EconomÃa Digital, ICEMD – ESIC) din Spania evidențiază zece macrotendințe în educație, relatează cotidianul spaniol ABC, care le prezintă succint.
‘Power Pupils’
Conștienți de capacitățile lor de la o vârstă fragedă, elevii nu mai sunt ca pe vremuri. Se văd ca subiecți în acțiune, nu ca simple obiecte pasive, potrivit studiului. De aceea, cer o formare personalizată, care să alimenteze un tot mai accentuat spirit antreprenorial focalizat pe găsirea aspectelor care îi pasionează și în care sunt realmente buni, pentru a le transforma în viitoarea lor ocupație de serviciu.
‘Happy & Healthy’
Fericiți și sănătoși, pentru a fi, în final, mai angajați față de viziunea companiei pentru care vor lucra. Filozofia marilor companii se transferă la colegii și școli de afaceri, unde formarea academică se completează cu învățarea orientată spre autocunoaștere, spre căutarea fericirii prin realizarea personală și spre activitățile fizice și meditație (‘mindfulness’) ca parte esențială a programelor de formare.
‘Lifelong Learning’
Așa-zisa ‘vârstă a învățării’ limitată în timp ține de domeniul trecutului. Noile generații fug de planurile de studiu rigide și preferă un sistem flexibil și continuu de învățare, care se întinde de-a lungul întregii vieți, cu ritmul și intensitatea pe care fiecare le decide. Această atitudine capătă și mai mult sens în contextul uimitorului progres digital, față de care instrumentele și cunoștințele tehnice cer o constantă reciclare.
‘Lean Entrepreneurship’
Testare și corectare din mers. Bazat pe metoda ‘Lean Startup’, acest concept se referă la cel mai simplu demers, în care se investesc resursele minime necesare pentru a se valida o idee de afaceri. Ideea este de a se concentra pe ceea ce dorește și îi trebuie clientului și pe prețul pe care acesta este dispus să îl plătească, pentru a se lansa un produs minim viabil (Minimum Viable Product, MVP) cu care să se testeze cererea reală a pieței. Mari companii adaptează această metodologie — gândită pentru a se reduce rata eșecului startup-urilor — pentru a-și revitaliza departamentele de inovare.
‘Techno-craft’
Învățarea codului. O mișcare fundamentală căreia trebuie să i se acorde multă atenție este ‘Techno-craft’, pentru că transformă programarea în materie obligatorie în școli. Majoritatea școlilor de afaceri și a universităților abia au început să întrevadă relevanța unui curent care și-a făcut o maximă din cultura ‘DIY’ (Do it yourself) tehnologic — fiecare să programeze, să-și creeze propriile aplicații, să înțeleagă limbajul și să-l folosească. Datorită acestei tendințe, tineri de abia 20 de ani au creat cele mai puternice și importante startup-uri ale momentului: Tumblr, Vimeo, Kickstarter etc.
‘B-tech’
Tehnologia este ecosistemul. Noile tehnologii s-au integrat în companii din toate sectoarele și industriile, modificând procesele, metodele și sistemele de lucru și chiar schimbând modelele de afaceri. Astăzi aproape că nu mai reușim să ne amintim cum ne descurcam înainte de boomul digital. Aceste schimbări transformă și metodologia de predare și merg mult mai departe decât folosirea tablei inteligente. Conectarea clasei cu lumea reală, rezolvarea problemelor împreună cu elevi din alte țări, exploatarea feedbackului în timp real sau înțelegerea posibilităților pe care le oferă realitatea virtuală sunt câteva dintre opțiunile care sunt deja la îndemâna profesorilor și elevilor.
‘Gamification’
Folosirea dinamicii jocului în medii non-ludice în scopul de a genera atitudini și acțiuni vizând un scop determinat sau predeterminat. Dacă tehnologia permite să se adauge o latură atractivă unor procese de învățare, de ce să nu se profite de ea? Școlile de afaceri vor trebui să încorporeze strategii de ‘gamification’ în metodologiile lor pentru a promova principiul ‘learning by doing’ (făcând și învățând).
‘We care’
De la comunicare la acțiune. ‘Noile generații nu mai înțeleg RSC (Responsabilitate Socială Corporativă) ca pe o simplă tactică de comunicare’, potrivit aceluiași studiu. O consideră parte a ADN-ului companiei. Colaborarea cu un ONG, facilitarea accesului celor mai defavorizați la produse și servicii sau contribuția la dezvoltarea comunității sunt în prezent forme de a înțelege activitatea antreprenorială, pentru că mediul înconjurător și persoanele contează. Iar tinerii înclină spre companiile care dau dovadă de o angajare reală față de societate.
‘Crowd Power’
Colaborarea este noul mod de a înțelege viața și întreprinderea. Niciodată oamenii nu s-au mobilizat în masă ca acum pentru a-și atinge obiectivele: de la finanțare până la ameliorarea serviciilor lor sau obținerea de resurse materiale pentru a dezvolta proiecte și idei de afaceri. De la criza imobiliară și prăbușirea băncilor internaționale, metoda ‘crowdfunding’ a luat avânt ca metodă de finanțare alternativă. Dovadă a influenței și impactului său este faptul că guvernele studiază reglementarea sa.
‘Agora’
Informația a devenit un bun comun datorită democratizării pe care au permis-o internetul și noile tehnologii. De aceea, în prezent, valoarea unei școli de afaceri rezidă în crearea unui nucleu de cunoaștere, experiențe și posibilități mai bun decât cel al concurenței. Nu mai este de ajuns să ai cei mai buni profesori sau cel mai bun MBA (Master of Business Administration). Se caută schimbul direct de experiență personală și profesională. Spațiul fizic al școlii de afaceri nu se mai limitează la clase. De fapt, acum ele devin locuri pentru a practica, a interacționa, a aprofunda, a testa produse și a risipi îndoieli. Deviza va fi ‘a învăța acasă, a practica în clasă’.
