Galațiul, bineînțeles. După cum știm cu toții, râul Siret reprezintă hotarul estic al județului Vrancea cu județul Galați și încă de dinainte de anul 1989, autoritățile au hotărât să exploateze energetic acest tronson, așa cum se realizase în amonte de acest punct, în zona județului Bacău, unde într-o prima etapă se amenajaseră hidrocentralele Galbeni (1983), Răcăciuni (1985) și Berești (1986). Vrancea nu putea rămâne mai prejos și a solicitat organelor centrale sau acestea au hotărât de la sine pentru județul nostru, să fie și această unitate administrativă un sector de valoare în Sistemul Energetic Național.
Astfel s-a dispus amenajarea de la Călimănești și se avea în vedere în acele timpuri și cea de la Cosmești, ambele investiții având rolul de a deveni doua hidrocentrale de putere medie, care ar fi constituit un motiv de mândrie, dacă nu pentru vrâncenii obișnuiti, indignați de numeroasele raționalizări energetice, măcar pentru liderii comuniști din zona noastră geografică. Din nefericire pentru ei nu au apucat să vadă gata niciunul din cele două proiecte. Cel de la Călimănești început în 1985 a fost terminat prin 1993, iar acela de la Cosmești nu a apucat nici măcar să fie pus în practică.
Evenimentele din 1989 au stopat, parțial, investițiile din acest sector, doar hidrocentrala de la Călimănești reușind să fie finalizată în 1993. A fost abandonată, la acel moment, investiția de la Cosmești și s-a construit una mai jos la Movileni, finalizată în 2008, Cosmeștiul rămănând un proiect pentru viitorul apropiat. Până aici totul era frumos și nu nemulțumea pe nimeni, dar în prezent a apărut în peisajul economic al României o noutate. Hidroelectrica, fiind un bun al Statului Român, de utilitate publică și interes național, nu plătea un leu impozit în niciunul din punctele sale teritoriale. Acum, la comanda FMI și în plin proces de insolvență, Hidroelectrica se confruntă cu un semnificativ proces de restructurare- privatizare, care va determina ca una din cel mai importante companii naționale să-și schimbe înfățișarea, acționarii, viziunea de afaceri și mai ales eficiența, astfel încât, odată cu noii proprietari, fostul bun al Statului va deveni un business în toată regula, cu drepturi reglementate de legile în vigoare și de piață, dar și cu obligații, printre care se numără și aceea de a plăti taxe, inclusiv de genul celor locale.
La acest capitol ar trebui să se gândească autoritățile din Vrancea și în mod deosebit Primăriile Mărășești și Garoafa, în preajma cărora sunt poziționate respectivele hidrocentrale. Gândite inițial ca parte a județului Vrancea, hidrocentralele de la marginea estică a județului nostru au ajuns, cine știe cum, în prezent, să aparțină de județul vecin, iar când vor trebui să plătească taxe locale, Nicoreștiul, Movileniul și în curând Cosmeștiul, se vor bucura de aceste sume, iar localitățile din Vrancea, cele din vecinătatea respectivelor obiective, vor rămâne cu buza umflată.
Se vorbește de ceva ani că s-au demarat proceduri specifice, instituțiile din județul nostru s-au implicat, dar după cum se poate observa pe harta Cadastrului Național – Imobile eTerra – Public – Geoportal ANCPI, granița dintre județele Galați și Vrancea, chiar dacă, încă disputată, este în continuare în favoarea județului de la răsărit, atât la Movileni cât și la Nicorești și nu ne avantajează nici măcar în zona Cosmeștiului, unde va fi construită a treia hidrocentrală.
Pentru cei amatori de adevăr istoric, iată câteva documente extrase de la Arhivele Naționale, care demonstrează, fără tăgadă, că hidrocentralele de pe râul Siret, amplasate la granița cu județul Galați, erau propuse, la acea vreme, a fi realizate cu contribuția județului nostru și figurau pe toate șabloanele timpului, care făceau referire la realizările viitoare ale județului Vrancea, pentru cincinalul 1986-1990 .
Astfel pe 13 ianuarie 1987 la Antrepriza de Construcții Hidroenergetice Siret s-a transmis ca sarcină de plan pe anul 1987 pentru investiția Hidrocentrala Călimănești o valoare de 434 472 mii lei din care 60 000 de lei pentru lucrări de organizare și 374 472 mii de lei lucrări de bază. Urmează câteva date tehnice și adresa continuă cu pasajul ” Lucrările de la racordul cu centrala pe o lungime de cca 2,6 km nu pot fi atacate deoarece trasul amprizei digului nu este eliberat și predat constructorului liber de orice sarcină. Pe o lungime de 1 km, ampriza digului este ocupată de stația de sortare pilot, cale ferată și depozitele vechi de agregate, proprietate a CS Galați, pentru care nu există încă decret de dezafectare …… Decretul de aprobare derogatoriu de începerea investiției HC Călimănești nr 326 /18 10 1985 nu cuprinde decât exproprierea a 130 de ha reprezentând incintă baraj centrală și ampriză digului mal drept, neexistând expropriere și amplasament liber pentru gropile de împrumut necesare execuției umpluturilor digurilor”. Actul se încheie cu îndemnul ca până la 20 ianuarie 1987 să fie convocați principalii factori de decizie, beneficiar, proiectanți, constructori, pentru a analiza posibilitățile de execuție și realizare a sarcinii de plan pe anul 1987. Concluzia- Pe 19 ianuarie 1987 s-a stabilit că la ora 10, la sediul Comitetului Județean Vrancea al PCR, va avea loc analiza investiției Hidrocentrala Călimănești cu factorii de decizie, pentru soluționarea unor probleme importante în vederea creării condițiilor de realizare a prevederilor de plan pe anul 1987. Trebuiau să participe următorii tovarăși: Costea Nicolae, adjunct al ministrului M.E.E, Petrea Stan, director cu investițiile M.E.E, Ciupuliga Iosif, director adjunct cu investițiile M.E.E, Sălăjan Gheorghe, director TACGH București, Lefter Lucian, director Institutul de Proiectări, Udrescu Traian, inginer șef Institutul de Proiectări, Marian Octavian, șef proiect, Rusu Mircea, director ACH Bacău , Gaitanari C. director electrocentrale P. Neamț, Prelipceanu Mircea, Trustul Energomontaj București etc..
Pe baza acestor acte și alte asemenea se poate concluziona că acum 30 de ani Hidrocentrala Călimănești aparținea județului Vrancea. Chiar și Cosmeștiul. De ce situația e alta acum ?
Florin Marian Dîrdală,
Arhivele Naționale Vrancea
