Å¢ăranii vrânceni pot obține avizul pentru atestatul de producător de la specialiștii Camerei Agricole Vrancea sau cei ai Direcției Agricole. Cele două instituții au fost desemnate de Ministerul Agriculturii, respectiv Consiliul Județean, să acorde acest aviz pentru localitățile în care nu a fost înregistrată nicio structură asociativă profesională/patronală/sindicală din agricultură. Legea 145 din 2014, care stabilește noile condiții în care se poate desfășura comerțul cu produse agricole în piețe precizează că atestatul de producător agricol se eliberează de către primării în termen de cinci zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de către fermier. Pentru obținerea documentului este nevoie de un atestat consultativ de la o structură asociativă din agricultură care să fie înregistrată la primărie și care să nominalizeze o persoană care să se ocupe de această activitate.
Directorul Direcției Agricole, Ticu Constandache a arătat că primarii trebuie să solicite acest aviz consultativ și ulterior, pot stabili dacă țin cont de el sau nu. Însă fără acest aviz nu poate fi eliberat un atestat de producător agricol. Cei de la Camera Agricolă au precizat că specialiștii sunt pregătiți să preia solicitările primăriilor din județ. „Fiecare specialist al Camerei Agricole are arondate localitățile în care se poate deplasa pentru acordarea acestui aviz”, a explicat directorul Camerei, Neculai Pupăză. Pe site-ul Ministerului Agriculturii figurează ca structură asociativă înregistrată doar Asociația Crescătorilor de Albine, filiala Vrancea. Åi aceasta poate acorda avize pentru eliberarea atestatelor de producător în domeniul apicol.
Noua lege stabilește că țăranii pot comercializa produse agricole doar dacă au atestat de producător și carnet de comercializare. Atestatul de producător va fi eliberat de primării doar după o verificare a suprafețelor de teren deținute de țărani sau a animelor din gospodărie. Atestatul de producător are o valabilitate de un an calendaristic de la data emiterii. Ulterior, la comercializare, țăranii trebuie să folosească carnetul de comercializare. Dacă vând în piețe, atunci trebuie să scrie, în fiecare zi, cantitatea de produse comercializate. În rest, pentru orice vânzare de produse agricole, fermierii trebuie să scrie cantitățile vândute pe filele din carnetul de comercializare. Această obligație se aplică „pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate și structura sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului”.
Antifrauda poate verifica producătorii din piețe
Legea aduce amenzi consistente pentru primarii care semnează în alb atestate de producător sau carnete de comercializare. Minimul amenzii este de 15 mii lei și se ajunge la 22.500 lei. Bișnițarii care vând produse agricole fără să aibă noile documente prevăzute de lege riscă, de asemenea, sancțiuni consistente, cuprinse între 15 mii și 22.500 lei. O noutate este și extinderea categoriilor de funcționari care pot constata și sancționa neregulile în folosirea documentelor și vânzare produselor în piețe. Printre cei care pot face verificări în piețe se află și inspectorii antifraudă de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor … se realizează de persoanele împuternicite de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, și de agenții și ofițerii de poliție din cadrul Poliției Române, de către Poliția locală și de către persoanele împuternicite de primar”, precizează noul act normativ. Așa că oricând, un inspector de la Antifraudă poate verifica ce documente folosește un tarabagiu din piață pentru a justifica produsele agricole scoase la vânzare. Până acum erau cazuri în care la verificări, tarabagii scoteau fie certificatul de producător agricol la Chiojdeni sau Jitia, fie certificatul de înregistrare al PFA-ului. Așa că nimeni nu le putea pune prea multe întrebări despre proveniența mărfurilor.