În afară de grija pentru patrimoniul cultural, muzeele acordă tot mai multă atenție ofertei lor culinare, care face de acum parte integral din imaginea lor. Designul atrăgător, meniul realizat de bucătari renumiți, o mare varietate de preparate și servicii îi fac pe vizitatori să uite fostele cafenele impersonale și sandvișurile înghițite în grabă la ieșire.
Muzeele Guggenheim din Bilbao, MoMa din New York și LuCCA, centrul de artă contemporană din Lucques (Italia), găzduiesc chiar restaurante gastronomice cu o stea Ghidul Michelin, relatează AFP. Muzeele se preocupă tot mai mult de satisfacerea vizitatorilor care se transformă în consumatori la ieșire, arată Jean-Francois Camarty, director general adjunct al Elior Concessions, care administrează la Paris, între altele, restaurantele și cafenelele de la Luvru, Muzeul d’Orsay și Palatul Versailles. ‘Există o competiție între muzee, între țări, iar calitatea serviciilor culinare face acum parte integrantă din criteriile de notorietate sau de calitate ale unui muzeu’, adaugă el. ‘Ca în toate domeniile alimentației publice, există mari așteptări din partea clienților în privința calității ofertei și serviciilor’, spune Camarty. Trebuie să existe însă produse pentru toate gusturile și toate buzunarele. Unele muzee amenajează adesea mai multe niveluri ale serviciilor culinare: cafenea, cofetărie, restaurant.
Muzeul Guggenheim din Bilbao a recurs încă de la inaugurare, în 1997, la bucătarul Josean Alija, care avea atunci doar 19 ani. ‘A fost voința clară a lui Juan Ignacio Vidarte, directorul muzeului, legată de faptul că Èšara Bascilor este o regiune cu mare tradiție gastronomică’, a declarat pentru AFP Begona Martinez, purtătoare de cuvânt a acestui muzeu de artă modernă și contemporană.
Așa a luat naștere restaurantul ‘Nerua’, care oferă preparate inovatoare bazate pe produse locale și care a primit în 2012 o stea Michelin. Pentru Josean Alija, să lucreze în cadrul muzeului constituie ‘o ocazie de a ridica gastronomia la cel mai înalt nivel. Guggenheim necesită o acțiune de avangardă, o identitate, un stil’, spune el.
Muzeele care concesionează spații pentru alimentație publică unor firme prestatoare de servicii și percep redevențe din cifra de afaceri fac rost astfel de venituri benefice oricărei instituții de cultură. ‘Vrem ca oamenii să se simtă bine și să revină. Spațiile culinare fac parte din traseul vizitei’, afirmă Marjorie Lecointre, director pentru organizare de evenimente la Grand Palais. În traseu este inclus din 2009 și ‘Minipalais’, al cărui meniu este conceput de bucătarul de trei stele Eric Frechon. În afara unui meniu de 29 de euro, restaurantul oferă și mezeluri sau sardine, dar și preparate mai sofisticate de miel și vițel. Fiindcă la restaurant pot veni și persoane care nu vizitează muzeul, unitatea a reușit să atragă și o clientelă suplimentară.
Două muzee deschise în ultimii doi ani în Franța au făcut și ele apel la bucătari de trei stele: Michel Bras (Muzeul Soulages) și Gerald Passedat (Muzeul civilizațiilor din Europa și Mediterana, MuCEM), ultimul deschizând și o școală de bucătărie la MuCEM. El consideră că este important să aibă o linie generală care să reflecte identitatea locului. Ambiția lui este să facă din ‘Le Mole Passedat’ ‘un catalizator al bucătăriei gastronomice mediteraneene’, scop în care l-a invitat în această lună pe chef Anthony Genovese (IL Pagliaccio din Roma, două stele) să participe la muzeu la ‘Întâlniri gurmande ale Mediteranei’, având ca subiect bucătăria italiană.
