Fostul președinte al Tribunalului Vrancea și membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Adrian Toni Neacșu, a fost condamnat definitiv ieri de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la un an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiune de abuz în serviciu, fals intelectual, participație improprie la infracțiune de uz de fals și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Completul de cinci judecători al ICCJ a decis suspendarea pedepsei de un an de închisoare pentru un termen de încercare de trei ani. În primă instanță, Neacșu a fost achitat.
De asemenea, Adrian Toni Neacșu a fost obligat să achite CSM-ului suma de 13.136,12 lei la care se adaugă dobânda legală calculată de la data cauzării prejudiciului până la data plății efective. Totodată completul de 5 judecători a dispus menținerea sechestrului asigurător asupra unei cote părți dintr-un teren arabil intravilan în suprafață de 900 m.p., pe care îl deține în proprietate fostul magistrat, până la concurența sumei de 13.136,12 lei. Apelurile formulate de DNA și CSM au fost admise cu majoritate după cum se arată în minută. „(…) Cu majoritate, admite apelurile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și partea civilă Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței penale nr.459 din 15 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr.2620/1/2013. Desființează în parte sentința atacată și, rejudecând: (…) condamnă pe inculpatul Neacșu Adrian – Toni, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. (…) condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare. (…) condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare. (…) condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare. (…) contopește pedepsele anterior stabilite și aplică inculpatului Neacșu Adrian – Toni pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.
(…) dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani (…). Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor (…) privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare(…)”, se arată în soluția instanței.
Un an cu suspendare a primit și șoferul lui Neacșu, Angel Gabriel Roșca. „(…) contopește pedepsele anterior stabilite și aplică inculpatului Roșca Angel – Gabriel pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare. (…) dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani stabilit (…). Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal (1969) privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare (…)”, se mai arată în minută.
Neacșu și șoferul său, obligați să achite o sumă de bani către CSM
Atât Neacșu cât și și șoferul său au fost obligați să plătească peste 10 mii lei fiecare părții civile CSM. În plus, ei au de achitat și câte 6.000 lei, sumă ce reprezintă cheltuielile judiciare. „Admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Superior al Magistraturii și, în consecință: 1. Obligă pe inculpatul Neacșu Adrian – Toni la plata către partea civilă Consiliul Superior al Magistraturii a sumei de 13.136,12 lei la care se adaugă dobânda legală calculată de la data cauzării prejudiciului până la data plății efective. Menține măsura sechestrului asigurător, instituit prin ordonanța nr. 3/P/2013 din 28.02.2013 a D.N.A. – Secția de combatere a corupției asupra cotei părți din terenul arabil intravilan în suprafață de 900 m.p., până la concurența sumei de13.136,12 lei. Ridică măsura sechestrului asigurator instituită prin aceeași ordonanță asupra cotei părți din terenul arabil intravilan în suprafață de 700 m.p. 2. Obligă pe inculpatul Roșca Angel – Gabriel la plata sumei de 13.653,7 lei la care se adaugă dobânda legală calculată de la data cauzării prejudiciului până la data plății efective. (…) obligă inculpații la plata sumelor de câte 6.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat pentru urmărirea penală și judecata în fond. (…). Onorariile apărătorilor din oficiu în sumă de câte 300 lei pentru fiecare inculpat se suportă din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 martie 2015”, se mai arată în soluția instanței.
Neacșu a fost achitat de instanța de fond
În aprilie anul trecut, Adrian Toni Neacșu a fost achitat de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul în care a fost judecat, pe fond, pentru infracțiuni de corupție. Și șoferul său, Angel Gabriel Roșca, a fost achitat, în aceeași cauză.
Fostul magistrat și șoferul său au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în aprilie. „În cursul lunilor iulie, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2012, inculpatul Neacșu Adrian-Toni, în calitate de judecător, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a încasat nejustificat de la Consiliul Superior al Magistraturii suma totală de 66.942 lei, reprezentând venituri din salarii și asociate (din care diurnă de detașare în sumă de 13.136,12 lei), aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială și asociate pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat (foi colective de prezență și cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detașare)”, se arată în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție, în ceea ce-l privește pe Neacșu.
Despre șoferul acestuia, anchetatorii spuneau că a încasat 7.668,09 lei drepturi salariale pentru cele 55 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. Procurorii anticorupție susțineau că pentru a obține această sumă, Roșca ar fi falsificat mai multe documente justificative, respectiv 55 de file din condica de prezență și 71 foi de parcurs ale autovehiculului din dotare. „Ca urmare a depunerii, la compartimentele de specialitate, a foilor de parcurs false, Roșca Angel-Gabriel a creat în dauna CSM un prejudiciu în sumă de 5.985,18 lei, reprezentând contravaloarea combustibilului folosit în interesul său și al inculpatului Neacșu Adrian Toni”, se mai arată în același comunicat.
La câteva luni de la trimiterea în judecată, mai exact în decembrie 2013, Neacșu a demisionat din magistratură, acum el fiind avocat în cadrul Baroului București.
Cum s-a apărat fostul judecător Neacșu
Într-un articol publicat de luju.ro la data achitării fostului judecător de către ÎCCJ, 15 mai 2014, se arăta că „având ultimul cuvânt, fostul membru al CSM și-a început expunerea arătând că esența faptelor ce îi sunt imputate o constituie absența nemotivată de la locul de muncă. Adrian-Toni Neacșu a precizat că indemnizația membrilor CSM nu e dependentă de timpul de muncă, mandatul fiind unul de natură constituțională, și a dat exemplul celor doi membri CSM care, în perioada celor două luni în care nu au venit la serviciu, și-au încasat toate drepturile salariale. Fostul judecător s-a referit, evident, la cazul revocaților Cristi Vasilică Danileț și Alina Ghica. Pe de altă parte, Toni Neacșu a ținut să-și recunoască greșeala care l-a adus în postura de a fi urmărit și trimis în judecată, și anume, ignorarea avertismentelor primite în urma conflictului avut, la sfârșitul anului 2012, cu șefa de atunci a CSM, Alina Ghica, și cu vicepreședinta Oana Hăineală: «Mandatul de membru CSM se supune Codului Muncii sau, dimpotrivă, altor prevederi? Din punctul meu de vedere, mandatul de membru CSM este un mandat constituțional, este un mandat similar cu cel al senatorilor, deputaților și membrilor Guvernului. Singurele obligații ale membrului CSM sunt prevăzute în Legea 317/2004. Aceste obligații sunt colective. (…) Aici discutăm despre niște fapte extrem, extrem de grave, dar care, în momentul în care le punem pe hârtie, arată cât de neserioase sunt. Sunt convins că în exercitarea mandatului de membru CSM și chiar în legătură cu aceste fapte care mi se impută am făcut greșeli. În mod clar, consider că dacă acordam mai multă atenție, nu ajungeam în fața dumneavoastră acum, pentru că nu aveam de ce să fiu „agățat”. Am făcut greșeala să nu fiu foarte atent la aspectele materiale, am făcut greșeala să mă concentrez pe alte aspecte. Åži acum am zeci de plicuri cu fluturașii de salariu care mi-au venit de la CSM care sunt sigilate, pentru că niciodată nu m-a interesat câți bani primesc de la CSM. Greșeli am făcut din acest punct de vedere. (…) În interiorul CSM este un lucru știut și niciodată nu s-a legat cuantumul indemnizației de prezența la serviciu. (…) Ce s-a întâmplat ulterior, faptul că aceste foi colective de prezență nu se mai întocmesc în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, că o perioadă anterioară s-au întocmit, nu arată altceva decât că membrii CSM au încercat să se protejeze de o vulnerabilitate creată prin acest dosar, prin modul de interpretare de către parchet a faptelor din acest dosar. (…) În ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, care este cea mai gravă din punctul meu de vedere, mi se impută că aș fi determinat cu intenție ordonatorul principal de credite să-mi plătească drepturi de natură salarială la care nu aș fi avut dreptul. E dincolo de orice îndoială că indemnizația de membru CSM nu este dependentă de timpul de muncă lucrat, rezultă explicit din actele pe care dumneavoastră le aveți la dosar. Vă aduc aminte, domnule președinte, că în cursul anului trecut, doi membri CSM nu au venit la serviciu o perioadă lungă de timp, dar au primit indemnizații integrale, li s-au calculat toate drepturile salariale. Acest lucru rezultă din comunicările oficiale ale CSM. Li s-au calculat integral drepturile de natură salarială cuvenite, li s-au calculat și celelalte drepturi. (…) Aveam biroul pe același etaj cu ordonatorul principal de credite, care putea vedea când vin și când nu vin. (…) Absențele mele din CSM, precum și absențele altor colegi, au făcut de nenumărate ori obiectul discuțiilor din Plenul CSM, deci nu le-am disimulat și nu aveam cum să le disimulez. (…) Exercitarea mandatului de membru CSM e continuă, nu e de opt ore, este de 24 de ore din 24. Am certitudinea că nu am săvârșit nicio infracțiune. Am făcut greșeala că nu am dat atenție discuțiilor din noiembrie 2012, când mi se spunea ceea ce urmează să mi se întâmple. Nu aș mai fi ajuns astăzi aici»”.
